Ridichea albă: proprietăți benefice și contraindicații

Ridichea albă este cunoscută oamenilor din cele mai vechi timpuri. În Grecia Antică, era adusă ca ofrandă zeului Apollo. În multe țări, de la Letonia până în Armenia, era adăugată în carne, se preparau salate și preparate dulci cu ea. În Rusia, era folosită ca leac pentru răceli, dureri, răni, ca gustare la băutură, și de asemenea se prăjea, se făceau condimente din ea. Astăzi, ridichea este cultivată în întreaga lume – în Europa, America de Nord, Asia, Australia. În acest articol vor fi descrise principalele proprietăți ale acestui produs și utilizarea lui.

Cum se deosebește ridichea neagră de cea albă

Ridichea neagră este răspândită în Europa și America. Ridichea verde, creată pentru prima dată în Uzbekistan, se cultivă în Asia. Ridichea neagră are o coajă închisă la culoare și o pulpă complet albă în interior, are un gust puternic și este foarte tare, de aceea este folosită în principal în salate și condimente pentru preparate din carne. Principala sa utilizare este în produse cosmetice sau medicamente. Ridichea verde are o nuanță verde a cojii și a fructului, dar gustul său este mult mai blând și nu amar. Este folosită mai des în gastronomie, se prăjește, se fac chipsuri din ea.

În Japonia a fost dezvoltată o varietate specială de ridiche – cea albă, cunoscută și ca daikon. Are un gust plăcut, nu este amară și conține același set de vitamine și minerale ca ridichea neagră și cea verde. Pe lângă gust, daikonul se deosebește și prin forma neobișnuită, fructele sale sunt lungi și alungite.

Ce este mai benefic

Se consideră că dintre cele trei varietăți principale, ridichea neagră este cea mai bogată în substanțe benefice. Totuși, în cea albă nu se găsesc uleiuri de muștar, care conferă un gust puternic și au un efect puternic asupra stomacului. De aceea, se consideră că ridichea albă este mai benefică pentru organism.

Compoziția și conținutul caloric

Ridichea albă are doar 20 de kilocalorii la 100 de grame, ceea ce o face populară printre sportivi, artiști și persoanele care slăbesc. În compoziția sa, 13% substanțe uscate, 8% carbohidrați și 3% proteine.

Ridichea albă este extraordinar de bogată în vitamine și minerale. În 100 de grame se conține:

1. 30% din doza zilnică de vitamina C, care este un antioxidant natural, un stimulator al imunității.
2. Vitamina A, care are un efect benefic asupra vederii.
3. Vitaminele din grupul B, care sunt benefice pentru absorbția zaharurilor și producerea de energie suficientă de către organism.
4. Calciul, necesar pentru formarea și sănătatea țesutului osos și a sistemului nervos.
5. Magneziu și fier, care sunt necesare pentru sănătatea sistemului circulator și a organelor hematopoietice.
6. Sulful, care ajută la producerea aminoacizilor și vitaminelor necesare organismului.
7. Fosfor, important pentru articulații.
8. Alte substanțe: iod, pectină, fibre, enzime.

Proprietățile benefice ale ridichii albe

Beneficii generale

1. Atunci când este consumată, cea mai importantă proprietate a ridichii este că stimulează activitatea tractului digestiv. Datorită iuțelii sale, se accelerează producția de suc gastric și de enzime pancreatice. Fibrele din compoziția ridichii albe împiedică asimilarea substanțelor din care se produce colesterolul, periculos pentru sistemul cardiovascular.
2. Sărurile de potasiu din compoziția ridichii albe contribuie la curățarea rinichilor și a ficatului, ceea ce previne litiaza renală. Fibrele stimulează activitatea stomacului și a intestinelor, ceea ce ajută la curățarea organismului.
3. Consumată în mod regulat, leguma ajută la întărirea imunității datorită conținutului de fitoncide și proteine, care distrug flora patogenă din organism.
4. Ridichea albă ajută la reducerea glucozei din sânge și conține fructoză, datorită căreia poate și trebuie consumată de persoanele care suferă de diabet zaharat.
5. Fructul este utilizat ca remediu cicatrizant și în compoziția produselor împotriva acneei.

Pentru femei

Compoziția ridichii albe este bogată în acid folic și tiamină. Datorită acestui fapt, este deosebit de benefică pentru sănătatea femeii, inclusiv în perioada sarcinii.

Calciul de care este bogată ridichea albă, când ajunge în cantitate suficientă în organismul femeii, ajută la întărirea oaselor și a dinților și la menținerea unui aspect sănătos al părului. Conținutul scăzut de calorii face din ridichea albă un produs gustos și sănătos pentru alimentația dietetică. Utilizarea în scopuri cosmetice ajută la menținerea frumuseții pielii feței.

Pentru bărbați

1. Ridichea albă susține sistemul nervos, îi ajută pe cei care se confruntă frecvent cu stresul, ceea ce o face un produs important pentru bărbați.
2. Datorită proprietăților de întărire generală ale ridichii albe, consumul regulat îmbunătățește potența.
3. Pentru bărbații care desfășoară o muncă sedentară, beneficiul ridichii albe constă în îmbunătățirea fluxului sanguin în organele în care sângele stagnează atunci când stau mult timp într-o singură poziție.

În timpul sarcinii

Ridichea albă este benefică pentru cele care așteaptă nașterea unui copil. Are efect diuretic și ajută la combaterea edemelor. Calciul din compoziția ei ajută mama să întărească dinții, părul și oasele și, de asemenea, participă la formarea și dezvoltarea sistemului osos al copilului. Contraindicațiile trebuie discutate cu medicul care supraveghează sarcina; acesta vă va indica eventualele restricții.

În cazuri rare, ridichea albă poate cauza probleme ale tractului gastrointestinal și poate influența negativ sistemul nervos, provocând iritabilitate. În general, se recomandă consumarea a cel mult 100 de grame de ridiche albă proaspătă de două ori pe săptămână. În ultimul trimestru, este indicat să renunțați complet la ea.

În timpul alăptării

Nu există contraindicații pentru consumul de ridiche albă în timpul alăptării. Mai mult, aceasta poate stimula producția de lapte. Decizia de a consuma sau nu această legumă trebuie luată de către mamă, pe baza preferințelor sale și a reacției organismului copilului. Dacă la consumul de ridiche albă copilul prezintă o reacție alergică sau probleme digestive, leguma trebuie exclusă din alimentație.

Pentru copii

Deși ridichea albă conține puține uleiuri de muștar și nu este amară, copiii rareori o plac. Leguma are un conținut ridicat de fibre, care sunt greu de digerat de organismul copilului. Prin urmare, ar trebui să i se dea copilului nu mai devreme de trei ani și în cantități mici.

Pentru slăbit

Ridichea albă este adesea inclusă în dietele de slăbit datorită conținutului scăzut de calorii. În salate, fiartă sau la abur, oferă senzația de sațietate, dar în același timp nu determină creșterea în greutate. Ridichea albă ajută la eliminarea apei din organism și la curățarea acestuia de toxine și impurități, ceea ce este cheia succesului în procesul de slăbire. Consumul de ridiche albă ajută la reglarea metabolismului și la îmbunătățirea absorbției alimentelor.

Ridichea albă în medicina populară

Proprietățile benefice ale ridichii sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri, mai jos sunt prezentate rețete pentru tratamentul și prevenirea diverselor boli din medicina tradițională.

Ridichea albă este adesea folosită pentru răceli, bronșită, gripă.

1. Pentru tratamentul tusei se folosește un amestec de ridiche albă rasă fin și miere (1:1). Amestecul trebuie strecurat și lăsat la infuzat aproximativ 12 ore, apoi se ia câte o lingură de trei ori pe zi.
2. Tusea poate fi tratată și consumând ridiche coptă. Ridichea tăiată mărunt (1–2 fructe nu prea mari), amestecată cu zahăr (100 de grame), se coace timp de una-două ore, apoi se strecoară și se bea sucul obținut de două ori pe zi, câte o lingură.
3. Pentru tratamentul bronșitei se folosește un amestec de hrean ras cu ridiche (1:1). Se freacă pieptul pacientului cu acest amestec. Cel mai bun efect se obține dacă după masajul cu amestecul de ridiche, pacientul consumă o băutură caldă (lapte cu miere sau dulceață de zmeură).

Mai există și următoarele rețete:

Pentru nevralgie, sciatică, miozite, sucul proaspăt de ridiche se masează pe piele de-a lungul nervului.

Pentru radiculită și reumatism se aplică comprese din ridiche albă rasă. Se poate utiliza fie o compresă formată doar din ridiche, fie un amestec al acesteia cu votcă (30 de grame la 300 de grame de fruct) și miere (50 de grame la 300 de grame de pulpă).

Sucul de ridiche amestecat cu suc de mere este benefic în tratamentul bolilor vaselor de sânge ale inimii.

De asemenea, sucul de daikon, în cantitate de 30–50 de grame după masă, este recomandat pentru scăderea zahărului din sânge. Este important să rețineți că sucul proaspăt stors de ridiche albă se păstrează la frigider cel mult trei zile într-un recipient bine închis cu capac.

Sucul de daikon este adesea folosit ca un laxativ natural ușor. O jumătate de pahar de suc de ridiche albă înainte de culcare va ajuta la reglarea digestiei în 1–2 administrări.

Persoanelor vârstnice li se recomandă să consume 100–150 de grame de ridiche albă proaspătă, în salate sau cu suc, pentru o prevenire eficientă a aterosclerozei.

Pentru a accelera vindecarea rănilor, tăieturilor și zgârieturilor, se poate aplica daikon ras sau tăiat subțire. În niciun caz nu trebuie să aplicați ridiche albă pe o rană deschisă, deoarece aceasta va provoca iritație și inflamație. Proprietățile vindecătoare ale ridichii trebuie utilizate doar după apariția crustei pe rană.

Ridichea albă se utilizează în tratamentul hipertensiunii. Sucul de ridiche albă (trei părți), amestecat cu suc de morcov (1 parte), de sfeclă (1 parte) și de hrean (2 părți), se bea de trei ori pe zi, câte 30 ml.

Ridichea albă, în cadrul tratamentului complex, este de asemenea un remediu excelent pentru tratarea și prevenirea anemiei. Sucul de ridiche albă (5 părți), amestecat cu suc de sfeclă (4 părți) și de morcov (2 părți), se lasă la infuzat în cuptor, la temperatura de 160 de grade, timp de 3–5 ore. Dacă amestecul rezultat se administrează de trei ori pe zi, înainte de masă, timp de trei luni, simptomele anemiei dispar.

Atunci când apelați la rețetele medicinei populare, trebuie să vă consultați întotdeauna în prealabil cu medicul curant și să manifestați prudență – respectați dozajul și frecvența administrării. Trebuie să întrerupeți imediat tratamentul în cazul apariției unor reacții adverse sau reacții alergice.

Utilizare în cosmetică

Ridichea albă nu este cel mai răspândit ingredient în compoziția produselor cosmetice, însă este un ajutor universal pentru orice tip de piele, la orice vârstă. Ea ajută la micșorarea porilor, la eliminarea luciului gras, la reducerea erupțiilor cutanate, la albirea și la îmbunătățirea tenului.

1. Loțiunea din coajă de ridiche provoacă un flux de sânge la nivelul pielii, o tonifică și o hrănește, iar acest remediu este ideal la vârsta matură. Coaja bine spălată de la 3–5 fructe se lasă la macerat în 100 de grame de votcă. După câteva zile, loțiunea poate fi aplicată o dată pe zi.
2. Masca pentru păr ajută la reducerea căderii părului, la stimularea creșterii acestuia și la îmbunătățirea circulației sanguine la nivelul scalpului. Radeți ridichea albă până obțineți o pastă fină, stoarceți excesul de suc și aplicați un strat subțire pe scalp timp de 15 minute, apoi clătiți bine.
3. O mască cu ridiche albă vă va ajuta să uniformizați tenul și să reduceți petele de pigmentare. Pe pielea feței curățată în prealabil, aplicați o cremă grasă hrănitoare, iar deasupra așezați felii de ridiche albă. După o jumătate de oră, spălați fața. Pentru această procedură puteți folosi lapte cald, care va îndepărta resturile măștii și va hidrata pielea după procedură.
4. Pentru rejuvenarea pielii și reducerea numărului de riduri se aplică o mască din ridiche albă cu ulei de măsline. Fructul tăiat mărunt (50 de grame) se amestecă cu uleiul și se aplică pe pielea curățată în prealabil, timp de 10–15 minute.

Pentru pielea feței cu tendință de îngrășare, uleiurile vegetale și crema grasă trebuie înlocuite cu suc de aloe.

Riscuri și contraindicații

Ridichea albă nu se recomandă persoanelor care suferă de boală ulceroasă sau de colită, deoarece irită țesuturile organelor tractului gastro-intestinal. Consumul excesiv de ridiche poate dăuna chiar și persoanelor sănătoase, de aceea este indicat să o consumați cu multă prudență.

La fel ca și alte produse cu conținut ridicat de uleiuri esențiale și concentrație mare de vitamine, ridichea albă poate provoca reacții alergice, de aceea, înainte de a începe utilizarea sa regulată în scopuri terapeutice și profilactice, trebuie să vă asigurați că nu provoacă reacții nedorite.

Cum se alege și se păstrează

Fructele de ridiche albă de cea mai bună calitate trebuie să fie tari, elastice, cu o aromă plăcută. Pulpa fructului trebuie să fie omogenă, de aceeași nuanță. Prezența crăpăturilor, a fibrelor și a punctelor negre pe fructe indică faptul că fie au fost depozitate de mult timp, fie nu s-au respectat condițiile de păstrare. În astfel de fructe, conținutul de substanțe nutritive este mai mic, iar toxinele dezvoltate în urma putrefacției incipiente pot dăuna organismului.

Daiconul trebuie să fie suficient de mare, cu o lungime de aproximativ 20 de centimetri. Fructele mici sunt necoapte. Cele mai mari capătă adesea un gust lemnos, devenind prea tari. Suprafața legumei trebuie să fie netedă, aproape lucioasă. Dacă daiconul este tare sau aspru, aceasta indică faptul că au fost încălcate condițiile de păstrare sau de transport.

Culoarea ridichii albe nu trebuie să aibă o nuanță cenușie sau gălbuie. Astfel de fructe au un gust neplăcut. Frunzele unui fruct gustos și sănătos trebuie să aibă, de asemenea, un aspect sănătos, de culoare verde intens.

Nu trebuie să cumpărați ridiche albă cu urme de deteriorare. Astfel de fructe se păstrează foarte puțin timp și pot avea un gust neplăcut.

Dacă ridichea crește într-o grădină de lângă casă, este important să o recoltați pe vreme răcoroasă, cu o săptămână înainte de frig. Dacă recoltați fructele în zile uscate și calde, ele nu se vor păstra mult timp. De asemenea, la recoltare nu trebuie să fie ploaie, fructele trebuie să fie uscate și curate pentru ca durata lor de păstrare să fie maximă. Nu se poate amâna prea mult recoltarea. Chiar și înghețurile minime pot dăuna fructelor, declanșând procese de putrefacție.

Ridichea se păstrează fără frunze, după uscare și curățare de impurități. Toate fructele care au început să se deterioreze trebuie separate de masa principală. Cel mai potrivit loc pentru păstrarea ridichii este pivnița, unde este întuneric și răcoros. Temperatura optimă de păstrare este de +3 grade Celsius. De asemenea, ridichea poate fi păstrată și în frigider la o temperatură de aproximativ zero sau plus un grad. Durata de păstrare a ridichii albe în frigider nu depășește două săptămâni.

Soiurile târzii de ridiche se pot păstra timp de șase luni sau chiar mai mult, dacă sunt respectate condițiile.

Ce se poate prepara din ridichea albă: rețete

Pe site-urile dedicate preparării mâncării, se pot găsi numeroase rețete care includ ridichea albă. Este important să rețineți că, atunci când preparați feluri de mâncare din ridiche proaspătă, acestea trebuie lăsate să se odihnească. După 20 de minute, ea nu mai afectează atât de puternic sistemul digestiv. Dacă în timpul procesului de gătire, coaja ridichii a fost îndepărtată, dar apoi, din anumite motive, prepararea a fost amânată, fructul fără coajă trebuie păstrat la frigider în apă.

Când pregătiți preparate din ridiche albă, puteți improviza și crea propriile rețete. Totuși, este bine să țineți cont de produsele cu care daikonul se asociază cel mai bine:

1. Clasică este combinația dintre ridichea albă și legumele proaspete. Leguma poate deveni o bază excelentă pentru salate din castraveți, roșii, morcovi, ceapă, usturoi și varză.
2. În Orient se consideră că fructele completează excelent gustul înțepător și puțin amar al ridichii. În bucătăria popoarelor orientale se pot găsi adesea rețete cu ridiche albă și ananas, mango, mere, pere, portocale și chiar pepene galben.
3. În preparatele cu daikon se pot adăuga diverse nuci, inclusiv arahide, alune de pădure, migdale, nuci de pin, precum și semințe de floarea-soarelui și de susan.
4. În patria daikonului, în Japonia, acesta este adesea consumat cu fructe de mare. Aroma ridichii albe atenuează mirosul de pește sau de moluște și le completează gustul. În Japonia se cunosc numeroase rețete în care daikonul este folosit ca garnitură alături de creveți, pește, crabi și alte delicatese marine.
5. Daikonul se asociază excelent cu carnea, de aceea poate fi înăbușit cu preparate din carne, servit ca garnitură și adăugat în supe împreună cu cartofi sau în locul acestora.
6. În Japonia, daikonul este adesea uscat și murat pentru iarnă. În Rusia, acesta este de asemenea folosit frecvent în conserve, dar în compoziția salatelor.

Salate

1. Cel mai răspândit este salata „Vitamina”. Trebuie să amestecați 1 ridiche, 2–3 morcovi medii, 1 măr verde, 2 căței de usturoi, ulei, smântână sau maioneză și sare după gust. În Orientul Îndepărtat, la o astfel de salată se adaugă adesea alge marine – laminaria (jumătate dintr-o cutie mică de alge conservate). Și pe masă ajunge o salată pe care este deosebit de util să o consumați primăvara, în perioada avitaminozei sezoniere, și toamna, în sezonul răcelilor.
2. O altă salată simplă și sănătoasă este formată din ridiche rasă mărunt, usturoi, verdeață de pătrunjel și smântână cu sare. De asemenea, puteți adăuga puțin hrean ras pentru a-i da mai multă picantitate. Această salată va înfrumuseța preparatele din carne și este excelentă ca aperitiv.
3. Combinația dintre gustul intens al ridichii albe și al usturoiului cu brânza fină rasă și maioneza este o variantă sigură pentru o salată rapidă. Pentru aceasta, 1 ridiche nu prea mare trebuie rasă pe răzătoarea fină, amestecată cu 3 căței de usturoi ras și 150 de grame de brânză. Salata poate fi asezonată cu maioneză de casă sau smântână slabă. Este mai bine să alegeți brânză de soiuri moi, fără miros înțepător.
4. O salată neobișnuită cu pui și pepene galben. Pentru salată sunt necesare 6 felii de pepene galben, 1 ridiche albă nu prea mare, 1 castravete, 2 piepturi de pui, 50 de grame de ceapă verde, 30 de grame de nuci prăjite, ulei de susan, 1 lingură de miere, câte 2 linguri de pastă de arahide și sos de soia, 4 linguri de oțet de mere, 30 de grame de coriandru proaspăt. Fileul de pui se prăjește pe grătar sau în tigaie, se răcește și se taie în cubulețe mici sau în felii subțiri. Ceapa, coriandrul, pepenele galben, castravetele și daikonul se taie în felii mici. Toate ingredientele salatei se amestecă bine cu dressingul, se lasă să stea aproximativ 15 minute și se servesc presărate deasupra cu nuci tocate.

Garnituri

1. Garnitură pentru preparate din carne și pește, care poate fi folosită și ca fel de mâncare de sine stătător: se vor folosi 1 ridiche (daikon), un pețiol de țelină și 2–3 napi mici. Fructele (legumele) se taie cuburi de dimensiuni medii și se înăbușă în tigaie în ulei vegetal timp de o jumătate de oră, adăugând 2–3 căței de usturoi și sare după gust.
2. Carnea de porc cu ridiche poate diversifica alimentația obișnuită și poate surprinde prin gustul plăcut oaspeții sau familia. Pentru prepararea acestei rețete sunt necesare 300 de grame de carne, 2 ridichi nu prea mari, 2 cepe, 1 morcov, pătrunjel, sare și piper după gust. Carnea se prăjește în tigaie, apoi se adaugă ridichea tăiată cubulețe mici și se înăbușă aproximativ o oră. Apoi se adaugă ceapa, morcovul, verdeața și condimentele, și se mai înăbușă încă 15 minute.
3. Ridiche înăbușită. Pentru preparare sunt necesare 2 ridichi, 300 de grame de smântână, 2 cepe, sare, piper negru. Ridichea se curăță, se fierbe până devine moale. Apoi se prăjește ceapa în tigaie în orice ulei vegetal. După 5–7 minute, se adaugă ridichea tăiată cubulețe mici, smântâna și condimentele. Amestecul rezultat se înăbușă 15 minute și se servește ca fel de mâncare de sine stătător sau cu orez, cartofi și alte garnituri.
4. Daikon prăjit cu bacon. O ridiche mare albă, pătrunjel și 200 de grame de bacon se prăjesc în tigaie în ulei vegetal cu piper și sare după gust. Înainte de servire, se scurge excesul de grăsime. Pentru consum în timpul postului, se poate înlocui baconul cu ceapă.
5. Daikon în aluat – este o rețetă foarte simplă de garnitură universală, care se potrivește cu orice fel de mâncare. Ridichea se prăjește în făină în ulei vegetal cu adăugare de sare și condimente și se servește cu preparate din pește sau carne, sau de sine stătător.

Cocktailuri cu daikon

1. Un cocktail răspândit în Thailanda constă dintr-un amestec de ardei gras, daikon, castravete (câte unul), frunze de busuioc și tarhon, sare și apă. Amestecul de legume și apă se bate cu blenderul.
2. O altă variantă de cocktail – cu mango și mere. Pentru prepararea acestei băuturi gustoase sunt necesare 2-3 mere, 1 daikon, 2 linguri de suc de lămâie, 2 linguri de miere, câteva frunze de mentă și 100-200 ml de apă. Se poate consuma cu adăugare de ceai verde, iaurt sau suc de mere.
3. Pentru bărbați, cocktailul din daikon și țelină este deosebit de benefic. Compoziția sa include daikon, castravete, țelină, măr verde (câte unul), suc de lămâie (2-3 linguri), pătrunjel, apă (100 ml) și sare (după gust).
4. Cocktailurile și smoothie-urile se pot prepara nu doar din legume, ci și din fructe. O rețetă simplă cu pară: se ia 1 bucată de daikon, o pară, 50 de grame de spanac și câte 1 lingură de suc de lămâie și miere și se mixează.

Preparate dietetice / vegetariene

1. Pentru slăbit, se recomandă consumul zilnic a 100-150 ml de suc proaspăt de daikon. Acesta se poate bea de sine stătător sau se poate adăuga în suc de mere, portocale și alte sucuri.
2. Salată complexă, dar extrem de sănătoasă și cu puține calorii: 300 de grame de ridiche albă, câte 150 de grame de castraveți proaspeți, morcovi, sfeclă, mere verzi, morcovii se dau pe răzătoarea mare, se amestecă cu 50 de grame de ceapă, 1 cățel de usturoi, 30 de grame de pătrunjel și se condimentează cu ulei vegetal. Pentru a intensifica gustul și a oferi mai multă aromă, în salată se poate adăuga foarte puțină sare și piper negru măcinat după gust.
3. Daikon marinat poate fi folosit pentru a orna orezul sau legumele fierte. Pentru preparare, luați 1 kilogram de daikon, 0,5 litri de apă, 3 linguri de oțet de 9%, 4 linguri de zahăr, 1 lingură de turmeric, 3 linguri de sare, 5 căței de usturoi, 4 cuișoare, 3 foi de dafin, piper negru măcinat după gust. Daikonul crud se taie în felii mici sau rondele subțiri, se amestecă cu sare și se lasă 15 minute. Pentru a pregăti marinada, se adaugă zahărul și condimentele în apă, cu excepția usturoiului, amestecul se aduce la fierbere, apoi se adaugă oțetul și se lasă să se răcească. După aceea, în amestecul de apă se adaugă daikonul și usturoiul tocat mărunt. Daikonul marinat se lasă la infuzat cel puțin 12 ore înainte de consum. Ridichea marinată se păstrează în frigider, nu mai mult de două săptămâni. De asemenea, se poate pregăti pentru iarnă.

Preparate neobișnuite din ridichea albă

1. Varenici. Pentru preparare aveți nevoie de aluat (apă-făină-sare), o ridiche mică, ceapă, sare, piper aromat. Ridichea albă se prăjește în tigaie cu ceapă și condimente după gust până devine aurie, apoi se adaugă în umplutura varenicilor. Gustul este asemănător cu cel al varenicilor cu cartofi, dar mai picant. Se servește cu ceapă verde tocată și smântână.
2. În Coreea este populară rețeta de clătite din daikon. Daikonul dat pe răzătoarea mare (1 bucată) se amestecă cu făină (1 cană), sare, piper roșu și negru după gust, amidon (1 lingură), suc de lămâie (1 lingură), ou (un ou). Se prăjește în tigaie până devine auriu. Clătitele gata se servesc cu sos de soia.

Fapte interesante despre ridiche

1. În Rusia, ridichea era numită «leguma penitenței», deoarece în zilele de post era unul dintre alimentele de bază. Condițiile din case nu permiteau păstrarea varzei, cartofilor și altor legume până la următoarea recoltă. Dar ridichea, datorită proprietăților sale, se păstrează mult timp, de aceea constituia o parte semnificativă a dietei în zilele în care carnea, laptele și peștele erau interzise.
2. Există o variantă de okroșka cu ridiche. În Rusia se prepara adesea o supă de kvas, ridiche fiartă și cartofi. Se condimenta cu smântână.
3. În Egiptul Antic, ridichea era dată constructorilor de piramide. Muncitorii erau fie sclavi, fie lucrau în condiții grele, așa că ridichea le dădea putere și energie pentru munca fizică grea.
4. Cel mai mare soi de daikon, Sakurajima, poate atinge 50 cm în diametru și poate cântări până la 45 de kilograme.
5. Daikonul este foarte popular printre pasionații de sculptură în legume (carving). Se pot întâlni numeroase imagini cu lotusuri, margarete și alte flori sculptate din ridiche albă.
6. Verdeața de daikon este, de asemenea, foarte gustoasă și sănătoasă, dar se păstrează foarte puțin timp, așadar consumul ei este accesibil doar celor care cultivă ridichea albă singuri în grădina proprie.

Fotografie cu ridichea albă