Leguminoasele conțin cel mai mare conținut de proteine dintre toate plantele consumate. Acestea permit organismului să-și refacă rezervele de fier, magneziu, potasiu, fosfor, vitaminele din grupa B și PP. Includerea leguminoaselor în alimentație permite reducerea nivelului de colesterol și zahăr din sânge, crește nivelul hemoglobinei și contribuie la întărirea sistemului nervos.

Fitoestrogenii conținuți în leguminoase reduc riscul de boală Alzheimer, osteoporoză și calviție. Datorită conținutului ridicat de fibre din leguminoase, procesul de digestie este destul de îndelungat și poate apărea meteorismul. Au un ușor efect laxativ și diuretic. Din cauza conținutului ridicat de compuși purinici, nu sunt recomandate în cazul afecțiunilor articulare.

Ciupercile sunt bogate în proteine, vitaminele B2, B5, PP, potasiu și cobalt. Includerea ciupercilor în alimentație întărește sistemul nervos și cardiovascular și contribuie la întărirea părului și a unghiilor.

O particularitate a ciupercilor este prezența chitinei. Acest polizaharid, cu structură apropiată de celuloză, este digerat lent de organism și împiedică absorbția altor alimente. Consumul frecvent de ciuperci crește riscul de gastrită, pancreatită și alte boli ale tractului gastrointestinal.

Terciurile sunt cel mai sănătos mic dejun atât pentru copii, cât și pentru adulți. Pot fi servite ca garnitură sau ca fel de mâncare de sine stătător. Conținutul ridicat de proteine și carbohidrați complecși oferă energia necesară, precum și vitamine din diferite grupe și minerale.

Includerea oricărui terci în alimentație are un efect pozitiv asupra sistemului digestiv, contribuie la întărirea imunității, îmbunătățirea metabolismului și scăderea nivelului de colesterol.

Crupele sunt o sursă de proteine, fibre, conțin vitamine din grupurile B, E, PP. Oferă organismului cantitatea necesară de minerale: fier, fosfor, magneziu, potasiu. Cele mai sănătoase sunt cerealele care au suferit o prelucrare minimă.

Fitosterolii, care se găsesc în diverse crupe, contribuie la eliminarea colesterolului din organism, reduc riscul de accident vascular cerebral, ateroscleroză, infarct și întăresc imunitatea. Consumul regulat de crupe reglează digestia, curăță tractul gastrointestinal de toxine și deșeuri și are un efect benefic asupra sistemului cardiovascular și nervos.

Uleiurile vegetale conțin fitosteroli, acizi grași nesaturați Omega-3, 6, 9, lecitină. Oferă organismului cantitatea necesară de vitamina E, cu proprietăți antioxidante.

Includerea în alimentație a uleiurilor vegetale presate la rece ajută la scăderea colesterolului, ceea ce are un efect pozitiv asupra sistemului cardiovascular. Consumul acestui produs reduce riscul de afecțiuni hepatice, formarea tumorilor și stimulează activitatea cerebrală. Cele mai benefice sunt uleiurile de nucă, de chimen, precum și cel de dovleac și de in.

Laptele este bogat în vitaminele A, D, B2, B12, PP, minerale benefice (calciu, seleniu, fosfor, zinc) și conține aminoacizi necesari organismului. Proteina se absoarbe ușor, motiv pentru care laptele este obligatoriu în alimentația copiilor.

Dacă organismul absoarbe bine lactoza, laptele contribuie la scăderea tensiunii arteriale. Includerea produselor lactate în alimentație duce la normalizarea metabolismului, îmbunătățirea funcționării sistemului imunitar și nervos. În cazul intoleranței la lactoză, produsele lactate fermentate trebuie să înlocuiască laptele integral. Microorganismele și fungii conținuți în produsele lactate fermentate îmbunătățesc digestia și microflora intestinală.

Făina este unul dintre cele mai răspândite produse din lume. Ea constituie baza pâinii, a produselor de patiserie și intră în compoziția unui număr foarte mare de preparate. Făina se produce din cereale, precum și din semințe de in sau amarant, fiind astfel o sursă de proteine și carbohidrați, vitaminele B1, B2, B6, PP, precum și o serie de minerale benefice (potasiu, magneziu, fosfor, calciu).

Cea mai răspândită este făina de grâu, utilizată pentru coacerea pâinii. Cu cât sortimentul este mai mic, cu atât este mai benefică pentru om. Consumul excesiv de produse de panificație din făină de calitate superioară poate duce la obezitate.

Carnea naturală, neprocesată, conține proteine animale (inclusiv un set de aminoacizi), vitamine din complexul B, minerale esențiale (fier, fosfor, potasiu, magneziu, zinc). Carnea slabă contribuie la întărirea imunității, la menținerea unui nivel normal al hemoglobinei, reglează funcționarea sistemului nervos și a creierului și ajută la creșterea țesutului muscular și osos.

Produsele din carne care conțin o cantitate mare de grăsime și substanțe adăugate (conservanți, potențiatori de aromă) practic nu au proprietăți benefice. Cu toate acestea, organismul poate obține suficiente proteine din ele.

O categorie vastă, care include produse absolut diferite. Sarcina principală — de a reface rezervele de lichide și de a potoli setea, deși unele au un alt scop.

Băuturile preparate din fructe, fructe de pădure, alte plante (morsuri, kvas etc.) sunt benefice, fiind o sursă de vitamine din diferite grupuri, acizi organici, minerale. Băuturile alcoolice, energizante, carbogazoase dulci pot avea un efect negativ la consumul constant. Alcoolul duce la boli hepatice, scăderea capacităților mintale, cauzând tulburări ale sistemului cardiovascular.

Legumele permit obținerea vitaminelor din grupele B, C, E, K, P, PP, substanțe minerale (potasiu, fosfor, cupru, magneziu), beta-caroten. Adăugarea legumelor în alimentație îmbunătățește funcționarea sistemului cardiovascular, crește tonusul vascular, iar dieta pe bază de legume contribuie la scăderea greutății.

Glucozinolații și clorofila, prezente în majoritatea legumelor, ajută sistemul imunitar să reziste virusurilor și bacteriilor, reduc probabilitatea bolilor oncologice. Structura fibrelor alimentare din legume stimulează funcția motorie a tractului gastrointestinal, normalizează microflora intestinală, ajută la combaterea constipației și curățarea organismului de toxine și deșeuri.

Nucile permit organizarea unei gustări rapide și sănătoase pe parcursul zilei. Omul poate obține din ele acizi polinesaturați Omega-3 și acid alfa-linolenic, vitamina E, seleniu, magneziu, zinc, aminoacizi.

Includerea nucilor în alimentație permite contracararea declinului activității cerebrale la persoanele în vârstă, previne dezvoltarea aterosclerozei, crește potența masculină, normalizează starea emoțională. Sunt recomandate în caz de insomnie, epuizare, stări depresive. Conținutul caloric ridicat (550-650 kcal/100 g) și conținutul ridicat de grăsimi pot duce la creșterea greutății corporale și probleme digestive, motiv pentru care nu trebuie consumate mai mult de 30 de grame de nuci pe zi.

Se utilizează pentru a conferi gust și aromă diverselor preparate. Fiecare tip de mirodenie este înzestrat cu proprietăți deosebite. Plantele aromatice au efect imunomodulator, ajutând la combaterea inflamațiilor. Condimentele iuți și picante, care conțin antibiotice naturale alicină și capsoicină, ajută în lupta împotriva virusurilor și bacteriilor.

Mirodeniile cresc producția de suc gastric, îmbunătățesc peristaltismul intestinal, funcționarea sistemului nervos și cardiovascular. O cantitate prea mare de mirodenii și condimente nu doar afectează negativ gustul preparatului, ci poate duce și la consecințe negative pentru sănătate.

Produsele apicole servesc ca sursă a unui set complet de vitamine, minerale, aminoacizi. Glucoza dilată și întărește vasele de sânge, previne formarea plăcilor de colesterol, are un efect calmant asupra sistemului nervos.

Consumul de miere și ale altor produse apicole nu trebuie să depășească 100 de grame pe zi. În caz contrar, aceasta duce la scăderea elasticității pereților vaselor de sânge, creșterea masei corporale și obezitate.

Peștele conține o cantitate suficientă de proteine, vitamine (A, E, D, PP, B12), minerale (fosfor, cupru, potasiu, magneziu). Unele specii de pește (somon, sardine, ton) conțin acizi grași Omega-3. Peștele de mare este o sursă de iod, care influențează pozitiv funcționarea sistemului hormonal. Seleniul și zincul, obținuți din fructe de mare, sunt elemente necesare pentru sănătatea masculină.

Includerea regulată în alimentație a peștelui și a fructelor de mare are un efect pozitiv asupra funcționării creierului, a sistemului nervos și reduce riscul de infarct și accident vascular cerebral.

Semințele conțin o cantitate semnificativă de proteine, fibre, vitamine din grupele A, B, E, D, substanțe minerale necesare (fosfor, cupru, zinc, seleniu etc.)

Dacă consumați semințe în mod constant, acest lucru va duce la creșterea imunității, îmbunătățirea metabolismului, funcționarea stabilă a tuturor organelor și sistemelor organismului. Lecitina și fitosterolii, conținuți în semințe, reduc nivelul colesterolului și ajută în lupta împotriva aterosclerozei. Cel mai mare beneficiu îl aduc semințele crude sau cu procesare minimă.

Acestea sunt produse calorice, care conțin o cantitate mare de carbohidrați. Bomboanele de ciocolată, biscuiții, turta dulce ajută la potolirea rapidă a foamei și la îmbunătățirea dispoziției.

Cele mai benefice sunt ciocolata amară, bezelele, halvaua. Conținutul excesiv de zahăr, precum și utilizarea coloranților, potențiatorilor de aromă, aromatizanților are un efect negativ asupra organismului și este deosebit de dăunător pentru copii. Excesul de dulciuri în alimentație poate duce la diabet, obezitate, boli ale tractului gastro-intestinal, ale sistemului cardiovascular.

Sucurile obținute din legume și fructe naturale reprezintă o sursă de acizi organici, antioxidanți și minerale. Consumul lor constant îmbunătățește metabolismul, contribuie la eliminarea toxinelor și a reziduurilor, normalizează nivelul colesterolului din sânge.

Consumul de freshuri și sucuri este contraindicat în cazul anumitor boli. Excesul de sucuri în alimentație poate avea un efect negativ asupra funcționării tractului gastrointestinal și a ficatului.

Fructele uscate reprezintă o sursă de acizi organici, vitaminele E, K, PP, calciu, magneziu. Datorită prezenței lor în alimentație, se reduce probabilitatea formării cheagurilor de sânge, se normalizează funcționarea sistemului cardiovascular, a tractului gastro-intestinal, a rinichilor, se elimină colesterolul nociv. Fructele uscate contribuie la o recuperare mai rapidă în caz de răceală și cresc capacitatea de muncă.

Conținutul caloric ridicat și cantitatea semnificativă de zaharuri impun un consum moderat în caz de diabet, obezitate.

Majoritatea plantelor au proprietăți utile pentru om. Ele reprezintă o sursă de vitamine, minerale, acizi organici. Fiecare plantă are propriul set de proprietăți benefice. Unele ajută la întărirea pereților vaselor de sânge, altele permit creșterea imunității și normalizarea metabolismului.

Alegerea plantelor trebuie făcută cu prudență, mai ales în timpul unei boli. Este necesar să respectați cu strictețe toate recomandările medicului și să nu vă automedicați.

Fructele – una dintre principalele surse de vitamine, acizi organici, pectină și fibre. Enzimele din compoziția lor permit accelerarea metabolismului.

Includerea fructelor în alimentația zilnică are un efect pozitiv asupra sănătății, stării emoționale, ajută la menținerea tinereții și frumuseții. Din cauza conținutului ridicat de zaharuri din fructe, consumul excesiv este interzis în caz de diabet zaharat și obezitate.

Ceaiul este cunoscut de om de peste 3 mii de ani. Se consideră că consumul său oferă vitalitate, frumusețe și longevitate, protejează de boli. Frunza de ceai de înaltă calitate, preparată corect, stimulează activitatea cerebrală, îmbunătățește metabolismul, întărește imunitatea, previne apariția litiazei renale și formarea plăcilor de colesterol.

Polifenolii conținuți în frunzele de ceai au proprietăți antitumorale, antioxidante și antibacteriene. Ceaiul este bogat în vitamine și săruri minerale. Este de remarcat faptul că numai ceaiul proaspăt preparat este benefic. În China există un proverb care spune că ceaiul de ieri este asemenea veninului de șarpe.

Fructele de pădure sunt o sursă de vitamine, acizi organici și antociani – substanțe speciale cu puternice proprietăți antioxidante. Incluzând fructele de pădure în alimentația dumneavoastră, veți putea încetini îmbătrânirea organismului, normaliza digestia și metabolismul, îmbunătăți funcționarea sistemului circulator. Din cele mai vechi timpuri, fructele de pădure au fost folosite în medicina populară pentru diferite boli, precum și pentru prevenire.

Zaharurile simple conținute în fructele de pădure prezintă un pericol în diabetul zaharat și pot duce la creșterea în greutate.

Ouăle permit obținerea unei cantități semnificative de proteine, acizi grași Omega-3, vitamine din grupele B, D, E. Colina conținută în acest produs este necesară copiilor pentru dezvoltarea creierului, iar persoanelor vârstnice – pentru menținerea activității cerebrale la un nivel adecvat. Lecitina, component al gălbenușului, stabilizează nivelul colesterolului din sânge, îmbunătățește funcția hepatică. Prezența ouălor în alimentație reduce probabilitatea de accident vascular cerebral și de infarct, precum și dezvoltarea bolii Alzheimer.

Consumul de ouă crude este de nedorit din cauza riscului de infectare cu salmoneloză. În caz de exces de greutate, dieta exclude consumul de gălbenuș de ou.

În rubrica «Diverse» intră publicațiile care nu s-au încadrat în niciuna dintre categoriile anterioare. Aici veți găsi și veți afla despre beneficiile unor produse precum: ghimbir murat, amidon de cartofi, tăiței instant etc.