Topinambur: ce este, proprietăți benefice și contraindicații

În Rusia, topinamburul nu se bucură de o popularitate deosebită. Și este păcat, deoarece acest produs este un adevărat superaliment. Principala sa valoare constă în faptul că topinamburul, prin compoziția sa, corespunde celor mai stricte cerințe științifice pentru o alimentație sănătoasă și, în același timp, are un gust plăcut. Ajută persoanele care duc un stil de viață sedentar (aproape inevitabil în condițiile moderne) să își mențină o bună formă fizică. În plus, protejează împotriva efectelor nefavorabile ale mediului înconjurător și chiar împotriva suprasolicitării psihologice.

Cum arată și unde crește topinamburul

Deși topinamburul este o plantă cu tuberculi, acesta aparține genului Floarea-soarelui și familiei Asteraceae. Este o plantă erbacee care, de cele mai multe ori, crește până la 1,5 m înălțime, dar se cunosc cazuri în care s-au întâlnit exemplare de patru metri. Revenind la descrierea sa botanică, trebuie menționat că tulpina este dreaptă și puternică, acoperită cu perișori scurti, frunzele sunt de formă ovoidă, iar înflorește în inflorescențe-capitule care ating 2–10 cm în diametru. Acestea sunt compuse din flori tubulare galbene. În condițiile părții europene a Rusiei, înflorirea are loc în august-octombrie. Fructele topinamburului sunt achene.

Însă din punct de vedere dietetic și farmacologic, se cultivă pentru tuberculii care se formează pe lăstarii subterani ai perei pământului (de aici, de altfel, și denumirea). Se formează foarte mulți tuberculi, aceștia având formă cilindrică, rotundă, mai frecvent piriformă. Pulpa lor este fragedă și suculentă, gustul ușor dulceag. Tocmai datorită tuberculilor comestibili planta a început să fie cultivată în America – iar apoi a ajuns în Lumea Veche.

În America de Nord, topinamburul se întâlnește și astăzi în stare sălbatică.

Specii

În prezent, există două grupuri principale de soiuri – timpurii și târzii. La primele se numără soiuri populare precum, de exemplu, topinambur Krasnîi, Kievski belîi, Nahodka, Skorospelka (aici denumirea vorbește de la sine). La soiurile târzii se numără Interes și Novost. Mai mult, mulți grădinari aleg tocmai soiul Interes, deoarece, din punctul de vedere al productivității, acesta întrece de trei ori cartoful, iar acestea sunt rădăcinoase foarte nutritive.

De asemenea, pe piață au apărut recent hibrizi, numiți topisolnechnici. Ei au fost într-adevăr obținuți prin încrucișarea topinamburului cu floarea-soarelui. Față de aceste culturi, ei se deosebesc prin aspectul exterior și chiar prin structura tufei, deoarece sunt mai scunzi, iar tulpinile lor sunt mai subțiri. Printre acești hibrizi se numără, de exemplu, topisolnechnicul Vostorg. Avantajul lor este că păstrează toate proprietățile dietetice și medicinale benefice ale topinamburului, dar în același timp dobândesc și capacitatea florii-soarelui de a elimina depozitele de sare din articulații, ceea ce este foarte important pentru tratamentul aparatului locomotor.

Compoziția și conținutul caloric

Valoarea energetică a topinamburului este mică, aceasta fiind de aproximativ 72 kcal la 100 g.

Adesea se poate citi că, din punctul de vedere al compoziției chimice, tuberculii acestei plante sunt apropiați de cartof. Într-o anumită măsură, acest lucru este adevărat. Compoziția lor conține până la 3% proteine, fibre și pectină, aminoacizi esențiali, o serie de vitamine și minerale. În același timp, în topinambur este complet absent alcaloidul solanină, care se formează în cartoful crud la lumină și are proprietăți toxice. De asemenea, în topinambur nu se găsesc acizi grași saturați.

În tuberculii de topinambur se conțin următoarele substanțe:

1. Inulina – aceasta este o parte a complexului unic de carbohidrați al topinamburului, din care face parte și fructoza. Inulina este componenta principală a sistemului, în corpul uman ea se descompune în fructoză, de aceea topinamburul este indicat în diabetul zaharat.
2. Aminoacizi (în total, aici se numără șaisprezece, dintre care jumătate sunt esențiali). În același timp, prin structura lor, ei sunt identici cu proteinele glandei timus, care joacă un rol important în funcționarea sistemului imunitar.
3. Acizi organici (malic, malonic, succinic, citric). Ei posedă proprietăți antioxidante puternice.
4. Fibre alimentare. Ele contribuie la curățarea la timp a intestinului de toxine.
5. Siliciul – este un element foarte important, necesar pentru normalizarea proceselor metabolice. Doar 50 g de tuberculi de topinambur vor asigura necesarul zilnic de acest element.
6. Fierul – este necesar pentru procesele de hematopoieză, iar lipsa lui poate duce la anemie.
7. Potasiu, calciu, sodiu, zinc, fosfor, substanțe azotate.
8. Carotenoizi, vitaminele din grupul B.
9. Acid ascorbic, necesar pentru întărirea vaselor de sânge și care acționează ca un antioxidant cu proprietăți antiinflamatorii.
10. Fructoză.

De asemenea, trebuie menționat că acidul ascorbic și siliciul împreună sporesc semnificativ imunitatea naturală. Cu toate acestea, siliciul este necesar și pentru întărirea dinților și oaselor, iar în acești tuberculi el se combină cu calciul, care are proprietăți similare, astfel încât efectul terapeutic este amplificat. În final, tocmai siliciul conferă topinamburului proprietățile sale coleretice și previne formarea osteofitelor în articulații.

Proprietățile benefice ale topinamburului

Beneficii generale

Topinamburul are numeroase proprietăți benefice. Beneficiile sale sunt următoarele:

1. Consumul tuberculilor de topinambur vă ajută să normalizați digestia. Această rădăcinoasă creează condiții optime pentru dezvoltarea florei intestinale benefice și, de asemenea, ameliorează diareea și constipația.
2. Topinamburul are proprietăți coleretice, astfel încât vă recomandăm consumul acestuia pentru prevenirea congestiilor.
3. Deoarece topinamburul conține multă fibră, aceasta vă ajută să eliminați rapid toxinele din organism. Prin urmare, tuberculii săi sunt recomandați persoanelor care locuiesc în zone cu condiții ecologice nefavorabile.
4. Datorită conținutului de inulină din pulpa topinamburului, acești tuberculi vă sunt recomandați pentru consum regulat în diabetul zaharat, pentru normalizarea nivelului de glucoză din sânge.
5. Proprietățile imunomodulatoare ale topinamburului se datorează conținutului de siliciu și vitamina C (deși aceasta se găsește în mare parte în partea verde a plantei, în tuberculi există suficient). Consumul acestei legume în timpul toamnei și iernii vă ajută să pregătiți organismul pentru sezonul răcelilor.

Cercetări efectuate relativ recent au arătat că topinamburul joacă un rol important în prevenirea bolilor oncologice. De asemenea, este util în tratamentul bolilor sistemului cardiovascular. Aceasta se datorează faptului că conține potasiu, care influențează benefic mușchiul cardiac și crește nivelul hemoglobinei din sânge. Mai mult, spre deosebire de preparatele farmaceutice gata făcute, această rădăcinoasă nu produce efecte secundare.

Specialiștii consideră că topinamburul este benefic și pentru cei care fac sport activ sau lucrează în condiții de efort fizic ridicat. Acest lucru se datorează faptului că în compoziția tuberculilor se găsesc, de asemenea, arginina (unul dintre aminoacizii menționați mai sus) și fosforul, iar tocmai aceștia sporesc semnificativ rezistența organismului.

Pentru femei

O serie întreagă de studii a arătat că acești tuberculi pot preveni bolile oncologice, inclusiv dezvoltarea tumorilor maligne ale sânului și uterului. Acest lucru se întâmplă datorită conținutului de antioxidanți. Iar proprietățile antiinflamatorii ale acestor substanțe permit prevenirea dezvoltării bolilor sistemului urinar și genital.

Conținutul ridicat de fier nu este doar o prevenire a anemiei. Acesta ajută la prevenirea atoniei musculare, a cardiomiopatiei și, de asemenea, este o șansă de a scăpa de oboseala crescută. În plus, compoziția chimică unică a topinamburului face ca tuberculii săi să fie foarte benefici pentru menținerea frumuseții și sănătății părului, dinților și unghiilor.

Pentru bărbați

Beneficiile tuberculilor de peră de pământ pentru jumătatea puternică a omenirii constau în faptul că aceștia conțin zinc, acid ascorbic și alți antioxidanți, care au proprietăți antiinflamatoare și ajută la prevenirea inflamației prostatei. În plus, zincul este util deoarece, în general, are un efect benefic asupra stării sistemului reproducător.

Potasiul conținut în tuberculi nu doar reglează echilibrul hidric și acid, dar ajută și la normalizarea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea funcției cardiace. Topinamburul este recomandat a fi consumat în caz de hipertensiune, ateroscleroză, cardiopatie ischemică, tahicardie (după cum se știe, bărbații sunt mai predispuși la această boală). Mai mult, pentru a obține doza zilnică de potasiu, este suficient să consumați doar 300 g de tuberculi de peră de pământ – ceea ce înseamnă aproximativ o porție de supă sau o salată, rețetele cărora vor fi prezentate mai jos.

În sfârșit, merită de menționat că această legumă conține o cantitate mare de tiamină – o vitamină necesară pentru desfășurarea normală a metabolismului glucidic. Este foarte necesară pentru cei care fac sport în mod regulat. În plus, topinamburul este benefic nu doar pentru activitatea fizică, ci și pentru cea mentală.

În timpul sarcinii

Pentru viitoarele mame, topinamburul este foarte benefic, deoarece asigură organismul cu toate substanțele necesare și, în același timp, permite menținerea unei greutăți normale datorită conținutului său scăzut de calorii. În plus, previne anemia, iar în a doua jumătate a sarcinii devine un remediu excelent pentru constipație, cu care se confruntă multe femei tocmai în această perioadă. Viitoarelor mame li se recomandă chiar să mănânce pe zi un tubercul crud de topinambur, curățat de coajă, ca pe un măr. Dar nu trebuie să exagerați, pentru a nu provoca flatulență.

În timpul alăptării

În perioada de lactație, topinamburul crud trebuie consumat în cantitate moderată, pentru a nu provoca formarea excesivă de gaze și colici la copil. În rest, nu există restricții serioase aici. Dimpotrivă, pera de pământ va ajuta mama tânără să revină rapid în formă după naștere, va elimina edemele, va permite scăparea de kilogramele în plus și, în același timp, va asigura organismul cu toate vitaminele necesare.

Pentru copii

Topinamburul nu are contraindicații sau efecte secundare care să împiedice administrarea lui copiilor peste trei ani. Însă copiilor mici nu li se poate oferi peră de pământ crudă, deoarece poate provoca o formare puternică de gaze și colici. Se pot adăuga doar tuberculii plantei în supă în loc de cartofi (dacă copilul a atins deja vârsta la care poate mânca astfel de legume).

În rest, topinamburul este foarte benefic pentru copii. Ajută la întărirea imunității, la prevenirea anemiei și a răcelilor.

Pentru slăbit

Topinamburul este un înlocuitor ideal al cartofului pentru cei care vor să slăbească (în primul rând datorită conținutului său caloric scăzut). S-a demonstrat, însă, că accelerează și metabolismul, ceea ce contribuie la pierderea în greutate. În plus, conține multă pectină, care, pe de o parte, favorizează o curățare eficientă și blândă a intestinului, iar pe de altă parte, devine sursă de hrană pentru bacteriile benefice. Aceste microorganisme contribuie la o mai bună descompunere și asimilare a alimentelor, ceea ce ajută, de asemenea, la slăbire.

În sfârșit, inulina menționată mai sus ajută la normalizarea metabolismului lipidic și la oprirea procesului de acumulare a colesterolului „rău”. Pe lângă faptul că aceasta este o măsură de prevenire a aterosclerozei, asigură și eliminarea excesului de greutate.

Siropul de topinambur: beneficii și utilizare

Siropul de topinambur este folosit ca îndulcitor, ceea ce este foarte benefic pentru cei care suferă de obezitate sau diabet zaharat. Foarte des se vinde deja gata preparat în magazine. Acesta este un sirop fabricat industrial, care nu ar trebui să conțină nimic altceva decât pera de pământ (topinambur) și acid citric, ca și conservant sigur. Siropul se obține din tuberculii de topinambur prin fierbere la temperaturi scăzute. Acest produs are un gust dulceag de miere, dar fără a fi prea dulce, ceea ce îl deosebește avantajos de îndulcitorul similar din agave.

Astfel, siropul de topinambur reglează nivelul zahărului din sânge, îmbunătățește digestia și normalizează metabolismul.

Cum se face siropul

Siropul poate fi preparat și acasă. Contrar unei concepții greșite frecvente, nici măcar nu este nevoie de zahăr. Tot ce aveți nevoie este 1 kg de topinambur și suc proaspăt stors de lămâie, care va servi ca și conservant.

Tuberculii de peră de pământ se spală și se curăță de coajă, apoi se macină într-o mașină de tocat carne sau blender, după care această masă se stoarce prin tifon și se obține sucul. Acest lichid se toarnă într-o cratiță emailată și se pune pe foc. Siropul trebuie încălzit la 50–60 de grade, apoi se reduce focul la minim și se lasă siropul să fiarbă încet. În suc au loc procese biochimice naturale care duc la obținerea unui lichid mai vâscos și dulce. Procedura de încălzire și răcire naturală se repetă de 5–6 ori până la obținerea unui sirop cu consistența dorită. Înainte de ultima încălzire, se adaugă suc de lămâie.

Apoi siropul se toarnă în recipiente sterile pregătite în prealabil și se sigilează bine cu capace. Produsul poate fi păstrat doar la frigider.

Cu ce sunt benefice frunzele și florile de topinambur

Atât frunzele, cât și florile de topinambur conțin o mulțime de substanțe utile. Din ambele se prepară ceai, dar se folosesc separat, deoarece proprietățile lor diferă semnificativ. Astfel, frunzele de peră de pământ, culese înainte de înflorire, conțin pectine, săruri minerale, fier. Ceaiul sau infuzia din frunze de topinambur se consumă pentru tratarea gutei, eliminarea toxinelor din organism și normalizarea nivelului de zahăr din sânge.

În același timp, florile de topinambur au proprietăți coleretice. Ceaiul din această materie primă normalizează nivelul hemoglobinei din sânge și ajută la reducerea manifestărilor gastritei în timpul exacerbării.

Beneficiile topinamburului uscat

Topinamburul în formă uscată păstrează practic aceleași substanțe ca și în stare crudă. Mai mult, este dovedit că în acest caz conținutul lor crește semnificativ datorită faptului că umiditatea părăsește produsul. Apropo, la farmacie, topinamburul uscat este adesea vândut sub formă de pulbere. Și aceasta este o soluție foarte inspirată, deoarece este practic imposibil să-l păstrezi altfel pentru o perioadă lungă de timp. Iar pulberea nu este doar un produs util, ci și, într-un anumit sens, un produs convenabil, deoarece poate fi adăugată în orice fel de mâncare și băuturi. În general, are aceleași proprietăți ca și rădăcinoasele crude – normalizează nivelul zahărului din sânge, accelerează procesele metabolice, îmbunătățește imunitatea etc.

Cum se usucă

Se usucă, desigur, tuberculii de topinambur, selectând mai întâi tuberculii sănătoși. Aceștia se spală bine, se curăță de coajă și se taie în felii subțiri.

Există mai multe metode de uscare în condiții casnice:

1. În uscătorul electric. Aceasta este cea mai rapidă metodă de uscare. Feliile de topinambur pregătite conform metodei descrise se așează pe grătare. Temperatura acestui aparat se stabilește la 50–60 de grade. În acest mod, topinamburul se usucă timp de patru ore; se recomandă schimbarea periodică a secțiunilor între ele.
2. În cuptor. Aceasta este o metodă mai comodă și mai universală, deoarece uscătorul nu se găsește în fiecare casă. În acest caz, trebuie să pregătiți topinamburul, spălându-l și curățându-l de coajă. Feliile lui tăiate subțire se așează pe o tavă tapetată cu hârtie de copt. Topinamburul se aranjează astfel încât feliile să nu se atingă. Uscarea se realizează la o temperatură de 50 de grade. În medie, acest proces durează până la trei ore. Dar după aceea, topinamburul se lasă încă pe masă timp de 24 de ore. Apoi se trimite din nou la uscat, de data aceasta întorcând feliile. La dorință, dacă topinamburul va fi folosit doar în scopuri culinare, se pot presăra feliile cu sare sau se pot adăuga ierburi aromatice după gust.
3. Uscarea la soare. Aceasta este cea mai accesibilă dintre metode, dar și cea mai lungă. La fel se pregătesc rădăcinoasele, după care se așează la uscat în aer liber. În general, această procedură durează aproximativ 4–5 zile.

Topinamburul uscat trebuie păstrat într-un sac de hârtie sau de pânză, dar se potrivește și un borcan de sticlă obișnuit cu capac înșurubat. Principalul este ca acesta să stea într-un loc întunecat și să nu fie expus la razele soarelui.

Sucul de topinambur: beneficii și daune

Mulți confundă sucul de topinambur cu siropul său. Dar, de fapt, acestea sunt două produse complet diferite, deși au și proprietăți comune. Sucul este lichidul proaspăt stors, obținut din rădăcinoase. Acesta nu suferă nicio prelucrare suplimentară. În timp ce siropul se aduce la fierbere, este supus tratamentului termic, din cauza căruia o parte din substanțele utile se distrug.

Cel mai simplu mod de a obține suc este să-l faceți într-un storcător de fructe, spălând în prealabil topinamburul și curățându-l de coajă. Chiar și atunci când folosiți storcătorul, pulpa rămâne, deci trebuie să o stoarceți din nou prin tifon – veți obține suc care poate fi adăugat la cel stors anterior. Vă puteți descurca și fără storcător, folosind un blender sau o mașină de tocat carne și storcând restul prin tifon. Cum să beți sucul în scopuri terapeutice va fi discutat mai jos.

Topinamburul în medicină

Datorită proprietăților sale benefice, topinamburul este utilizat pe scară largă atât în medicina populară, cât și în cea oficială. Cu ajutorul său se tratează nu numai diabetul zaharat, ci și afecțiunile aparatului locomotor, inclusiv osteocondroza și osteoartroza.

În cazul diabetului zaharat

După cum s-a menționat mai sus, inulina favorizează utilizarea glucozei în organismul uman. Tocmai de aceea este benefică în diabetul zaharat. Studii recente au demonstrat, de asemenea, că poate îmbunătăți funcțiile ficatului și pancreasului în complicațiile cauzate de diabet. Prin urmare, în cazul acestei boli, este util atât să includeți topinamburul în meniul zilnic, cât și să beți suc proaspăt stors din tuberculii săi.

Important: indicele glicemic al topinamburului — 30 de unități.

Pentru pancreatită

Prin acest termen se definește boala inflamatorie a pancreasului. În forma sa acută, este indicat în general postul terapeutic, iar topinamburul nu poate fi inclus în dietă. Dar în remisiunea prelungită, poate și trebuie consumat, deoarece conține inulină, care îmbunătățește funcționarea pancreasului. Doar că, de cele mai multe ori, topinamburul în gută se consumă, ca și alte legume, fiert, deoarece crud există un risc mare ca tuberculii să provoace o formare excesivă de gaze.

Pentru gastrită

În această afecțiune, topinamburul crud nu poate fi consumat. Însă siropul și decocturile sale sunt folosite pentru a îmbunătăți starea mucoasei gastrice și pentru tratarea acestei boli în ansamblu.

Pentru constipație

Datorită conținutului de fibre alimentare, tuberculii acționează ca un laxativ ușor. Pentru aceasta, nici măcar nu este necesar să folosiți vreo rețetă complicată; este suficient să includeți pur și simplu în alimentația dumneavoastră para pământului crudă.

Pentru gută

Această boală este asociată cu depunerile de săruri de acid uric. Topinamburul, spre deosebire de multe alte legume, nu numai că nu conține purine care ar putea crește nivelul acidului uric, dar permite și eliminarea sărurilor acumulate. Pe lângă faptul că în gută topinamburul poate fi consumat crud și fiert, mai există câteva rețete de medicină populară:

1. Suc de topinambur și cireșe. Se amestecă în proporții egale. Băutura obținută se bea cu înghițituri mici, câte 1 pahar de trei ori pe zi, înainte de mese.
2. Amestec de suc de struguri, topinambur și măr, luate în proporții egale. Această combinație neutralizează excelent acidul uric. Se bea exact la fel ca băutura descrisă mai sus.
3. Infuzie din frunze și tulpini de topinambur. Pentru aceasta, se iau tulpinile din vârful plantei, precum și frunzele, se toacă, se selectează 2 linguri din acest amestec și se toarnă cu două pahare de apă clocotită. Se lasă la infuzat peste noapte. Dimineața se strecoară prin tifon. Se bea câte 50 ml de patru ori pe zi, durata curei – 10 zile.

Unii fitoterapeuți recomandă, în cazul gutei, infuzia din flori de topinambur, care se prepară la fel ca remediul descris mai sus din tulpini. Dar, deoarece chiar și florile uscate conțin substanțe benefice într-o concentrație mai mare, la 2 pahare de apă clocotită se ia doar 1 lingură de materie primă.

Rețete de medicină populară pe bază de topinambur

Topinamburul ajută în cele mai diverse boli. În medicina populară, rețetele de utilizare a acestuia au apărut cu mult înainte ca beneficiile perei de pământ să fie dovedite de știință. De exemplu, puteți utiliza următoarele remedii:

1. Infuzie pentru ateroscleroză. În proporții egale se iau frunze de pară de pământ, maghiran și melisă, din acest volum se prelevează literalmente 1 linguriță, care se toarnă cu un pahar de apă clocotită și se infuzează timp de 30 de minute. Înainte de consum, se filtrează. Această băutură se poate bea până la două pahare pe zi. În absența contraindicațiilor, se adaugă și miere.
2. Infuzie pentru gastrită. În proporții egale se amestecă inflorescențe uscate de pară de pământ, mușețel farmaceutic, frunze de melisă și topinambur. Din acest volum se ia doar 1 linguriță la un pahar de apă clocotită. Se infuzează timp de 15 minute, se bea câte 2 pahare pe zi.
3. Baie pentru tratamentul afecțiunilor aparatului locomotor. Pentru aceasta se prepară un decoct din flori și tulpini de topinambur. La 1 litru de apă rece se iau 100 g de tulpini și flori de topinambur. Acest remediu se aduce la fierbere, se fierbe la foc mic timp de 30 de minute, apoi se strecoară și se toarnă în apa de baie.
4. Suc. Pentru anemie se recomandă să se bea câte două pahare de suc de topinambur pe zi – înainte de micul dejun și înainte de culcare.

Pentru diabetul zaharat se recomandă să se ia o jumătate de pahar de suc și să se dilueze în proporții egale cu apă. Treptat, va trebui să se aducă remediul la un pahar întreg, dacă nu există intoleranță individuală.

Topinamburul în cosmetologie

Para de pământ este foarte benefică pentru piele. În principal, din rădăcinoase și sucul lor se prepară diverse măști. De exemplu:

1. Remediu anti-îmbătrânire. Unul sau mai mulți (depinde de mărime) tuberculi de topinambur se dau pe răzătoare și, fără a scurge sucul din masa obținută, se adaugă o lingură de miere. Acest amestec se aplică pe pielea curată a feței timp de 20 de minute, apoi se clătește cu apă caldă. O astfel de mască se recomandă a se face o dată la două zile, cel mai bine în cure de câte trei săptămâni, între care este obligatorie o pauză.
2. Mască pentru piele uscată. Se ia un tubercul de topinambur, se curăță de coajă, se dă pe răzătoare, se așteaptă să elibereze sucul, apoi toată această masă se amestecă cu o lingură de ulei de măsline sau de migdale, se aplică amestecul pe pielea feței și se ține o jumătate de oră, apoi se clătește cu apă caldă. În acest caz, un curs de trei săptămâni va da rezultate bune.
3. Remediu pentru tenul gras. Topinamburul poate normaliza producția de sebum. În acest scop, tuberculul se dă pe răzătoare și se adaugă literalmente 2 linguri de lapte degresat. Amestecul se aplică pe față timp de o jumătate de oră, apoi se clătește. Durata curei este de două săptămâni, iar masca se poate face o dată la două zile.
4. Lotioane pentru puncte negre. Din câțiva tuberculi de topinambur se obține suc, cu care se șterge fața de două ori pe zi, dimineața și seara.

Pentru păr, se folosește mai des sucul de topinambur, care conține mult fier, cupru și vitamina C. Toate aceste componente permit îmbunătățirea stării părului și intensificarea producției de colagen. De asemenea, sucul ajută la combaterea seboreei, nu atât datorită efectului antibacterian, cât datorită normalizării funcționării glandelor sebacee. Sucul de topinambur se adaugă în apa de clătire a părului. De asemenea, poate fi masat în scalp. După aplicare, se lasă câteva minute, apoi se clătește.

Riscuri și contraindicații

Din fericire, topinamburul nu conține substanțe nocive. Totuși, atunci când este consumat crud, trebuie să se respecte moderația, deoarece conține multe substanțe care favorizează formarea excesivă de gaze. Din cauza acestora, poate apărea o senzație neplăcută de greutate în abdomen. Prin tratament termic, aceste substanțe se descompun, dar cantitatea de vitamine scade.

Nu trebuie uitat nici faptul că, la fel ca orice alt produs vegetal, napul porcesc poate provoca intoleranță individuală. În astfel de cazuri, consumul produsului, desigur, nu este permis. Dar topinamburul nu are alte contraindicații.

Cum să alegeți și să păstrați topinamburul

Atunci când alegem topinamburul, trebuie să acordăm atenție texturii sale. Rădăcina trebuie să fie suficient de tare, densă și elastică, în timp ce tuberculii încrețiți, moi și flasci pot fi aruncați imediat, nu merită să fie gătiți și nici nu se vor păstra mult timp. Pe coaja napului porcesc nu trebuie să se vadă defecte, deteriorări sau pete, deși sunt admise asperitățile.

Napul porcesc se recomandă a fi păstrat într-un sac de plastic, sau mai bine într-unul de hârtie, în frigider. În acest caz, termenul de păstrare nu va depăși două săptămâni. În condițiile unui apartament urban, o cantitate mare de topinambur poate fi păstrată doar pe balconul neîncălzit, într-o ladă de lemn. În astfel de condiții, se poate păstra de la o lună până la trei luni. Ultima situație, totuși, este destul de rară.

Când se recoltează

Recolta de topinambur se adună la sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie. În acest scop, tulpinile sunt tăiate în prealabil, iar planta este săpată cu atenție, pentru a nu deteriora tuberculii. Cu cât recolta este adunată mai târziu, cu atât dimensiunea rădăcinilor va fi mai mare și conținutul de vitamine și minerale mai ridicat.

Se poate congela

Cei care cultivă singuri topinambur știu că acesta tolerează bine înghețul. Prin urmare, teoretic, poate fi și congelat. Dar trebuie avut în vedere faptul că la temperaturi negative încep procese biochimice în care inulina se transformă în fructoză. Așadar, tuberculii congelați vor avea un gust mai dulce decât cei proaspeți. În schimb, congelarea permite depășirea principalului dezavantaj al topinamburului – perioada sa scurtă de păstrare. Datorită temperaturilor scăzute, nu va fi amenințat de bacterii patogene și își va păstra structura și culoarea. Este clar că, după decongelare, topinamburul nu va mai putea fi consumat crud, dar poate fi fiert sau folosit pentru a prepara supă.

Congelarea topinamburului se poate face în diverse moduri, inclusiv dându-l pe răzătoare, tăindu-l în bucăți, curățându-l de coajă și punându-l întreg în congelator. Mulți bucătari recomandă opărirea (blanșarea) topinamburului în apă sau cu abur, adică scufundarea lui pentru câteva secunde într-un mediu clocotit. Astfel se reușește păstrarea gustului inițial al produsului.

Cel mai mare dezavantaj al congelării este că este potrivită doar pentru cazurile în care volumul recoltei este mic și poate încăpea întreg în camera de congelare.

Cum să consumați corect topinamburul

În vechime circula o vorbă cum că orice produs este atât otravă, cât și leac, totul depinde doar de doză. Și topinamburul se încadrează în această regulă.

Câte puteți mânca pe zi

În stare crudă se pot consuma până la 150 g de topinambur pe zi – aceasta este norma pentru un adult. Și chiar și așa, specialiștii recomandă împărțirea acestei cantități în trei mese – de exemplu, se poate prepara o salată din rădăcinoase proaspete atât la micul dejun, cât și la prânz și cină. Dacă este vorba despre topinambur fiert sau copt, cantitatea recomandată crește până la 300 g – de exemplu, sub formă de piure sau cremă de supă.

Siropul de topinambur poate fi folosit ca îndulcitor, fiind adăugat adesea în ceai sau cafea de către persoanele care suferă de obezitate sau diabet zaharat. Pe zi se pot consuma cel mult 3 linguri.

În fine, ceaiul se prepară nu din rădăcini, ci din frunzele de topinambur – la 500 ml de apă clocotită se pune doar 1 lingură de materie primă vegetală. Din băutura rezultată ar trebui să fie suficient pentru trei porții.

Se poate mânca încolțit?

Dacă cartofii încolțiți conțin solanină, în topinambur această substanță nu există. Dar este totuși mai bine să nu consumați legumele care au ajuns în această stare – nu mai au nimic benefic.

Ce se poate prepara din topinambur: rețete

În bucătăria europeană, topinamburul a avut cea mai largă răspândire. Se prepară la abur, se coace, se fierbe, se face piure și sufleu, se înăbușă cu sos de smântână și se servește ca garnitură la preparatele din carne. Pentru a nu-și pierde nuanța deschisă, se recomandă să adăugați o cantitate mică de suc de lămâie în apa de gătire. De asemenea, pentru a păstra cât mai multe vitamine, se recomandă să fierbeți topinamburul în coajă. În general, coaja se îndepărtează destul de greu din cauza grosimii reduse. Foarte des, odată cu ea, se aruncă multă pulpă valoroasă. Pentru a evita acest lucru, bucătarii experimentați recomandă să blanșați rădăcinoasa.

Salată

O salată foarte gustoasă și sănătoasă se poate prepara din topinambur și roșii cherry. Pentru aceasta, la 0,5 kg de topinambur se iau 150 g de roșii cherry, iar pentru dressing – o jumătate de pahar de suc de portocale proaspăt stors, 3 linguri de ulei vegetal, un praf de amestec „Ierburi de Provence”, piper negru măcinat și sare de mare după gust.

Topinamburul se curăță de coajă și se taie în bucăți de dimensiuni medii. Roșiile cherry, în principiu, nu trebuie tăiate, dar dacă sunt prea mari, se pot tăia în jumătăți. Apoi se amestecă sarea, piperul, ierburile de Provence, se presară peste topinambur și roșii cherry și se coc în cuptorul preîncălzit la 150 de grade. Timpul de preparare este de aproximativ 20 de minute. Cu 5 minute înainte de final, legumele se stropesc cu dressingul din ulei vegetal amestecat cu suc de portocale.

Piure

Acest preparat poate înlocui cu succes piureul de cartofi. Pentru preparare se iau 0,5 kg de topinambur, 2 linguri de smântână ușoară, sare și condimente după gust, până la 1 linguriță de ulei de măsline. Topinamburul se curăță de coajă, încercând să se taie cât mai puțină pulpă. Apoi se pune în apă și se fierbe aproximativ 20 de minute, până când devine moale. După aceea, rădăcinoasele se scot din apă și se bat în blender până la consistența de piure, adăugând sare și smântână, ulei și, după dorință, alte condimente. Se pot pasa tuberculii și cu un zdrobitor obișnuit, dar acest lucru va dura mai mult timp.

Supă

Din topinambur se face cel mai adesea supă-cremă. Se poate servi cu dovleac copt sau cu frigărui de ciuperci champignon la grătar. Cea mai simplă variantă de servire este cu crutoane. Și se prepară foarte simplu. La 0,5–0,6 kg de topinambur se ia o tulpină mare de praz, cu gustul său delicat și aroma ierboasă, 200 g de brânză cremă, aceeași cantitate de smântână nu prea grasă, câțiva căței de usturoi, sare, piper negru măcinat, ierburi aromatice și boia afumată după gust.

Topinamburul se curăță și se acoperă cu apă, se adaugă sare și se fierbe până când devine moale. Prazul și usturoiul se toacă mărunt și se călesc în ulei vegetal. Apoi toate acestea se adaugă la topinamburul moale, se pune brânza cremă, se toarnă smântâna și se mixează în blender. Se pune supa înapoi pe aragaz, se aduce la fierbere și se toarnă în farfurii, presărând cu ierburi aromatice și boia afumată măcinată.

Cafea

Desigur, a numi această băutură cafea nu este tocmai corect, dar ea poate înlocui într-adevăr o ceașcă de espresso. În acest caz, cafeaua se prepară dintr-un praf, pentru care veți avea nevoie de 10 tuberculi de topinambur. Se spală bine topinamburul, se curăță și se rad pe răzătoarea fină. Apoi această masă se prăjește într-o tigaie uscată cu pereți groși, amestecând constant. Focul trebuie să fie minim. Acest proces va dura aproximativ 10 minute. Topinamburul prăjit astfel se măcina într-o râșniță de cafea până la starea de praf. Pentru a prepara o porție de băutură, veți avea nevoie de 2 lingurițe de praf la 100 ml de apă. Se prepară la fel ca cafeaua adevărată, într-un cezve. Se poate adăuga 1 linguriță de zahăr sau un înlocuitor. Cafeaua se aduce la fierbere, se lasă pe foc mic timp de 1–2 minute, apoi se lasă să se infuzeze încă 5 minute.

Dulceață

În magazine se vinde astăzi dulceață de topinambur, produsă în condiții industriale. Dar se poate prepara și acasă, cu atât mai mult cu cât pentru aceasta se folosește de cele mai multe ori metoda „rece”. O astfel de dulceață nici nu trebuie fiartă, și în același timp permite păstrarea mai multor substanțe nutritive. Produsul finit are un gust destul de aparte, deși plăcut. Se poate consuma ca desert independent, se poate adăuga la terciuri sau clătite, se poate folosi ca umplutură pentru plăcinte.

Pentru dulceață, la 1 kg de topinambur se iau 250 g de miere de flori și 2 lămâi. Tuberculii de topinambur se curăță de coajă și se rad pe răzătoare, apoi în piureul obținut se adaugă mierea și se lasă la infuzat timp de 15 minute. Între timp, lămâile se spală, se taie în mai multe bucăți, se scot semințele, apoi pulpa împreună cu coaja se mărunțește în blender. Ambele piureuri se combină și se amestecă, apoi se pun în borcane sterile. Această dulceață se poate păstra câteva luni, maximum șase luni.

În rețeta dată, în loc de o lămâie se poate lua o portocală – gustul va deveni mai intens.

Confiate

Fructele confiate din topinambur sunt o alternativă excelentă la produsele de cofetărie dăunătoare.

Prepararea lor nu este dificilă. La 100 g de topinambur se iau 80 g de zahăr pudră și 150 g de miere. Tuberculii se curăță, se taie în felii subțiri. Mierea se dizolvă în jumătate de pahar de apă curată, iar în amestecul obținut se înmoaie feliile pregătite de topinambur timp de o jumătate de oră. Apoi aceste bucăți se așează pe o tavă și se încălzesc în cuptor la temperatura minimă. Gata vor trebui stabilite experimental. Este important ca bucățile să nu devină prea uscate. Când sunt gata, se tăvălesc în zahăr pudră.

Se poate da topinambur animalelor?

Tuberculii de topinambur sunt mâncați cu plăcere de iepuri, oi și capre. Pot fi dați chiar și vitelor. Este un produs cu adevărat foarte util, care asigură animalele cu vitamine și îmbunătățește digestia. Dar, din păcate, tuberculii nu pot fi păstrați mult timp. Cu toate acestea, din topinambur se face făină, care se adaugă în furaje, chiar și pentru animalele de companie – câini și pisici. Așadar, topinamburul, într-o formă sau alta, este benefic pentru toate animalele.

Fapte interesante despre topinambur

Topinamburul este o plantă cunoscută sub o multitudine de denumiri diferite. A ajuns pentru prima dată în Europa în secolul al XVII-lea, odată cu indienii tribului Tupinambá. Denumirea corespunzătoare a fost dată rădăcinoaselor în Franța și Portugalia. Dar în unele țări, acestea sunt numite pere de pământ, ceea ce se explică prin forma tuberculilor, baraboi – prin analogie cu cartofii, și chiar anghinare de Ierusalim. Ultima denumire se datorează faptului că în Italia, probabil, se știa că topinamburul este o rudă a florii-soarelui și l-au numit la fel ca această floare – girasole. Iar acest cuvânt s-a denaturat ulterior în Ierusalim.

Oricum ar fi, aceasta este o plantă foarte utilă. Este rezistentă la înghețuri, secetă și chiar la ploi acide. Unii specialiști susțin că topinamburul nu acumulează pesticide și alte substanțe chimice agricole în concentrații semnificative, ceea ce nu se poate spune despre alte plante. În cele din urmă, contribuie la cultivarea solurilor, ceea ce este foarte important pentru o agricultură eficientă. Mai mult, pera de pământ produce foarte intens oxigen și absoarbe dioxidul de carbon.

Fotografie a topinamburului