Traista ciobanului: proprietăți terapeutice și contraindicații

Planta aparent modestă din familia Brassicaceae este răspândită pe toate continentele, aproape pe întreg teritoriul Rusiei și al țărilor învecinate. Alte denumiri cunoscute ale sale – iarba inimii, hrișcă de câmp, ochiul vrabiei, lebedeț, iarbă de moale, traistă, lingurițe. Proprietățile benefice ale plantei sunt cunoscute din timpuri străvechi, mențiuni despre ea întâlnindu-se în surse din Grecia Antică și Roma Antică.

Compoziția chimică

Traista ciobanului conține un complex de acizi organici, o cantitate mare de microelemente și alte substanțe benefice:

1. Vitamina C (acid ascorbic) – ajută la întărirea imunității, protejează organismul de bacterii și virusuri, favorizează vindecarea rănilor, influențează pozitiv organele hematopoietice. Participă la sinteza colagenului, necesar pentru sănătatea țesuturilor cartilaginoase și osoase. Este necesară pentru eliminarea toxinelor, normalizarea eliminării bilei și susținerea funcției pancreasului.
2. Vitamina K (filochinon) – ajută la normalizarea coagulării sângelui, favorizează absorbția calciului în organism, previne osteoporoza, protejează organismul de depunerea excesivă a calciului în țesuturile moi și vase.
3. Vitamina B1 (tiamină) – participă la metabolismul glucidelor, proteinelor și grăsimilor, protejează celulele de acțiunea substanțelor toxice. Tiamina ajută la funcționarea creierului, îmbunătățește concentrarea atenției, procesele de gândire, crește capacitatea de învățare. Aportul suficient de tiamină în organism susține starea de spirit, apetitul sănătos, tonusul mușchilor inimii și al organelor tractului gastrointestinal, reduce durerea de dinți, ajută în caz de rău de mișcare, îmbunătățește starea în caz de intoxicație alcoolică.
4. Vitamina B4 (colină) – previne bolile sistemului nervos, îl menține într-o stare sănătoasă. Protejează celulele hepatice, inclusiv în timpul administrării de medicamente toxice, alcool sau în cazul bolilor virale. Previne formarea calculilor biliari. Colina de asemenea reduce nivelul colesterolului „rău”, micșorează concentrația acizilor grași în organism, favorizează eliminarea homocisteinei, datorită căreia se reduce riscul bolilor sistemului cardiovascular. Contribuie la menținerea nivelului normal de zahăr în sânge. În diabetul de tip I, nevoia organismului de insulină scade. Colina este necesară pentru prevenirea sănătății prostatei, de asemenea crește motilitatea spermatozoizilor.
5. Vitamina B8 (inozitol) – îmbunătățește metabolismul, datorită căruia este adesea utilizată în tratamentul obezității, stimulează activitatea creierului, ajută la concentrarea atenției, dezvoltarea memoriei, de aceea intră adesea în compoziția complexelor vitaminice pentru copii și adolescenți. Inozitolul este, de asemenea, important pentru sănătatea sistemului nervos, inclusiv reglarea ritmurilor de somn. Această substanță previne formarea cheagurilor de sânge în vase, întărește pereții acestora, de aceea este o componentă importantă a medicamentelor pentru tratamentul aterosclerozei.
6. Substanțele tanante (taninurile) – conferă plantei un gust astringent și aspru, ajută în tulburările intestinale, tratamentul diareei, posedă proprietăți bactericide și antiinflamatoare, ceea ce accelerează vindecarea rănilor și le dezinfectează. Taninurile ajută, de asemenea, la eliminarea toxinelor din organism, ceea ce poate fi folosit în terapia complexă în caz de iradiere radioactivă. Ele au proprietăți hemostatice, ajută în hemoragiile interne și externe.
7. Acidul oxalic – este necesar în tratamentul infertilității feminine și masculine, al tuberculozei cronice, al durerilor reumatice și de cap. Acest acid poate combate în organism bacteria Escherichia coli, stafilococul.
8. Acidul fumaric – în medicină intră în compoziția medicamentelor pentru tratamentul psoriazisului, în industria cosmetică este utilizat în compoziția șampoanelor anti-mătreață.
9. Acidul citric – participă la reînnoirea celulelor, ajută la încetinirea proceselor de îmbătrânire, mărește elasticitatea pielii și astfel reduce ridurile. Acidul citric poate elimina toxinele prin porii pielii.
10. Acidul tartric – datorită proprietăților de albire, hidratare și exfoliere, intră adesea în compoziția loțiunilor cosmetice, a măștilor, a cremelor. Adăugarea sucului de traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris) în crema hidratantă sau utilizarea unei măști din miere, ulei de măsline și infuzie de traista-ciobanului ajută la împrospătarea tenului, îmbunătățirea tonusului acestuia, netezirea pielii. În farmacologie se adaugă în medicamente pentru tratamentul constipației, al bolilor de stomac, al arsurilor la stomac (pirozis), precum și pentru reducerea sindromului mahurelii.
11. Beta-sitosterolul – substanță vegetală, fitosterol. Este necesar în compoziția terapiei complexe în ateroscleroza vaselor, pentru ameliorarea stării în menopauză, în bolile prostatei. El previne depunerea colesterolului în vase, le curăță, contribuie la reducerea frecvenței atacurilor de angină pectorală.

Flavonoidele:

1. Diosmina – compus activ, flavonoid. Ea reduce elasticitatea venelor, le îmbunătățește tonusul, previne staza sanguină, îmbunătățește schimbul de lichide în organism, contribuie la eliminarea excesului de lichid și la reducerea edemelor. Întărește pereții vaselor, crește frecvența contracțiilor acestora, are efect antiinflamator, previne apariția proceselor inflamatorii, calmează durerea. Datorită proprietăților sale, este utilizată în compoziția medicamentelor pentru tratamentul varicelor și hemoroizilor.
2. Vitamina P (rutină), bioflavonoidă. Crește elasticitatea pereților vaselor de sânge, contribuie la normalizarea tensiunii arteriale și a presiunii intraoculare, previne dezvoltarea glaucomului. Are efect antiinflamator, antialergenic, reduce edemele și spasmele, dilată vasele. Prezența sa în cantitate suficientă ajută sistemul imunitar să lupte împotriva răcelilor și infecțiilor. Vitamina P este adesea utilizată în bolile sistemului gastrointestinal, reumatism, ateroscleroză, hipertensiune. În caz de deficiență de vitamină P, pe piele pot apărea hemoragii în locurile de presiune, vânătăi mici.
3. Fitoncidele – substanțe care pot distruge sau încetini creșterea microorganismelor. Ele contribuie la normalizarea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale, reduc nivelul zahărului din sânge, îmbunătățesc procesele de circulație cerebrală, susțin sănătatea ficatului și a sistemului nervos.
4. Potasiul – reglează conținutul de apă în țesuturile organismului, menține un echilibru optim de săruri, alcalii și acizi, ajutând astfel la reducerea edemelor. Potasiul contribuie la normalizarea ritmului cardiac. El susține activitatea creierului, îmbunătățește alimentarea acestuia cu oxigen, ușurează starea în alergii.
5. Cuprul – în cazul deficienței sale pot apărea tulburări ale sistemului gastrointestinal, anemie, pierderea poftei de mâncare, probleme cu căderea și fragilitatea părului, erupții cutanate și hemoragii interne. Cuprul este necesar pentru sănătatea sistemului nervos și digestiv. El participă la transformarea fierului în hemoglobină, este necesar pentru sinteza colagenului, care răspunde de sănătatea oaselor, dinților și cartilajelor. De asemenea, cuprul este important pentru producerea endorfinelor, necesare pentru menținerea stării de spirit.
6. Zincul – este necesar pentru formarea țesutului osos. Ajută la prevenirea diabetului, reumatismului, artritei, împiedică dezvoltarea epilepsiei, contribuie la vindecarea rănilor. Este necesar pentru absorbția vitaminei A și pentru activitatea mentală, are un efect pozitiv asupra stării părului și dinților.
7. Manganul – normalizează activitatea sistemului nervos, stimulează activitatea cerebrală, ajută la producerea acidului ascorbic (vitamina C). Este necesar pentru prevenirea dezvoltării diabetului zaharat, reglează nivelul glucozei din organism, îmbunătățește metabolismul, previne depunerea excesivă de grăsimi în ficat și în alte organe. Reduce nivelul colesterolului „rău”, ceea ce reprezintă o prevenție a bolilor cardiovasculare.
8. Cromul – deficiența sa provoacă insomnie, oboseală rapidă, creșterea anxietății, apariția durerilor de cap, tremurături ale mâinilor, deteriorarea stării pielii și a părului. Cromul este necesar pentru absorbția grăsimilor și carbohidraților, răspunde de eliminarea și procesarea lipidelor, este necesar pentru scăderea masei corporale și menținerea unei greutăți normale. Acest element este necesar pentru prevenirea bolilor glandei tiroide și a osteoporozei. El stimulează regenerarea țesuturilor.

Cum arată și unde crește

Pe o tulpină subțire, înaltă de 20–50 cm, cresc frunze subțiri, penate. Inflorescențele din flori mici, galben-albicioase sau rozalii, seamănă cu o poșetă îngrijită. Fructele au formă triunghiulară, care la maturitate capătă o culoare brună. Rădăcinile ierbii sunt lungi și subțiri. O floare nepretențioasă crește de-a lungul drumurilor, pe pășuni, în câmpuri.

Colectare și păstrare

Ca materie primă pentru fabricarea remediilor medicinale se utilizează partea aeriană a plantei. Recoltarea se efectuează în timpul înfloririi și apariției fructelor, dar înainte de maturizarea lor. Această perioadă durează din aprilie până în iunie. Recoltarea ierbii trebuie făcută pe vreme uscată, în timpul zilei, pentru ca roua să aibă timp să se topească. Se poate extrage planta întreagă cu rădăcini și apoi îndepărta acestea, sau se poate tăia iarba, lăsând rădăcinile în pământ.

Nu trebuie recoltată traista ciobanului afectată de un strat alb (ciupercă) sau cu semne de putregai. Traista ciobanului care crește de-a lungul drumurilor mari și în alte locuri poluate absoarbe substanțe toxice. Din acest motiv, pentru recoltarea ierbii, este mai bine să alegeți zone ecologic curate.

Tulpinile și frunzele proaspete se păstrează foarte puțin timp. În coșuri, în lăzi, ele încep să mucegăiască și să se strice, așadar între recoltare și prelucrare nu trebuie să treacă mult timp. Uscarea plantelor recoltate trebuie făcută timp de 5–7 zile la aer, evitând soarele direct, pentru a nu arde materia primă. Pentru a accelera procesul, se poate folosi un uscător la o temperatură de aproximativ 40–50°C. Planta este gata de depozitare dacă tulpinile au devenit fragile, iar frunzele au căpătat un gust amar.

Iarba uscată trebuie păstrată în punguțe de pânză, cutii de paie sau carton, saci de hârtie, într-o încăpere uscată și răcoroasă. Perioada în care se păstrează proprietățile benefice depinde de condițiile de păstrare, de obicei este de 2–3 ani.

Proprietățile curative ale traistei ciobanului

Cel mai adesea, traista ciobanului este folosită ca remediu hemostatic. De asemenea, este utilizată în combinație cu alte mijloace pentru tratarea hipertensiunii, cistitei, pielonefritei, având efect antipiretic și ușor analgezic. Frunzele traistei ciobanului conțin o concentrație ridicată de substanțe antimicrobiene, care ajută la dezinfectarea rănilor și la accelerarea vindecării acestora.

Pentru femei

În medicina populară din Rusia, femeile luau un decoct din traista ciobanului ca contraceptiv. Substanțele conținute în plantă contribuie într-adevăr la întârzierea ovulației și prevenirea sarcinii nedorite.

Datorită conținutului ridicat de substanțe tanante, precum și de acid oxalic, decoctul din traista ciobanului poate reduce sângerarea și sindromul dureros, ameliorând starea generală în cazul menstruației abundente.

Vitamina B8 din compoziția traistei ciobanului este importantă pentru sănătatea și funcționarea eficientă a sistemului reproductiv, fiind deosebit de utilă femeilor care planifică o sarcină. Aceeași vitamină, cu condiția unei administrări regulate și suficiente, contribuie la refacerea și menținerea sănătății părului, prevenind deteriorarea și uscarea acestuia.

Beta-sitosterolul conținut în traista ciobanului activează sinteza hormonului sexual feminin estradiol. Sub influența sa, pielea feței devine delicată și catifelată, ridurile se netezesc, tenul se îmbunătățește. Estradiolul îmbunătățește starea de spirit, crește rezistența la stres.

Prezența vitaminei K face traista ciobanului valoroasă pentru femei în perioada menopauzei, deoarece această vitamină favorizează absorbția calciului, prevenind astfel fragilitatea oaselor, asigurând sănătatea dinților și a părului.

Pentru bărbați

Vitamina B4 din compoziția traistei ciobanului este necesară pentru sănătatea prostatei. De asemenea, contribuie la creșterea mobilității spermatozoizilor, ajutând astfel la combaterea uneia dintre cauzele infertilității masculine.

Conținutul de acid oxalic din traista ciobanului o face un component important în tratarea problemelor de potență. Aceste substanțe ajută la normalizarea libidoului, contribuie la creșterea nivelului de testosteron, de aceea tincturile cu traista ciobanului sunt recomandate pentru tratarea și prevenirea problemelor de potență.

Beta-sitosterolul din compoziția traistei ciobanului este necesar pentru tratarea hipertrofiei prostatei, precum și a carcinomului de prostată. Pentru tratarea bolilor prostatei este necesară administrarea unui curs de tinctură de traista ciobanului timp de 2 săptămâni, de 3 ori pe zi, câte 2 picături dizolvate într-o jumătate de pahar cu apă.

În timpul sarcinii

Traista ciobanului intensifică contracția mușchilor netezi. Acest lucru este benefic pentru sănătatea intestinului și a stomacului, dar prezintă pericol în timpul sarcinii.

În timpul alăptării
Nu există contraindicații pentru administrarea traistei ciobanului în timpul alăptării. Este necesar să se utilizeze decocturi, ceaiuri sau infuzii cu aceasta cu mare prudență, începând cu doze mici. Prezența numeroaselor substanțe naturale puternice poate provoca alergii sau alte reacții negative la copil.

În același timp, în perioada de recuperare postpartum, traista ciobanului poate influența benefic organismul femeii, contribuind la accelerarea contracției uterului.

Pentru copii

Se consideră că până la 12 ani nu trebuie administrate decocturi și infuzii cu traista ciobanului, deoarece acestea pot provoca tulburări în funcționarea sistemului gastrointestinal, alergii sau alte reacții negative ale organismului copilului. Ulterior, copiilor și adolescenților ar trebui să li se ofere ceai cu concentrație minimă de traista ciobanului, crescând treptat doza dacă este necesar și în absența complicațiilor.

Vitaminele B1 și B8, conținute în traista ciobanului, ajută pe copiii de vârstă școlară în însușirea unei cantități mari de cunoștințe, memorarea informațiilor, dezvoltarea capacităților analitice.

Ceaiul cu traista ciobanului, consumat seara, poate contribui la normalizarea somnului, ceea ce este, de asemenea, necesar pentru creșterea și dezvoltarea copiilor. Această băutură este, de asemenea, o sursă naturală de vitamina C, care este deosebit de necesară în perioada primăverii și toamnei pentru prevenirea răcelilor.

Traista ciobanului în medicina populară

1. Pentru tratarea bolilor cavității bucale și ale gâtului. Gargara cu decoct de traista ciobanului favorizează vindecarea rănilor și fisurilor, ameliorarea stării în caz de stomatită și alte leziuni ale cavității bucale. Procedura trebuie repetată după fiecare masă timp de 2–3 zile.
2. Pentru tratarea bolilor tractului gastrointestinal. Administrarea zilnică a decoctului de traista ciobanului de cel puțin trei ori pe zi (între mese) contribuie la normalizarea digestiei, reducerea proceselor inflamatorii în gastrite și colite.
3. Pentru uz extern se folosesc comprese și unguente. Loțiunea preparată din tinctura de traista ciobanului diluată cu apă în proporție de 1:3 poate reduce erupțiile pe față, normaliza starea tenului gras, elimina strălucirea nedorită.
4. Sucul de traista ciobanului poate fi aplicat pe tifon și plasat pe suprafața plăgii pentru a accelera vindecarea acesteia și a preveni contaminarea bacteriană. Este important să aplicați o astfel de compresă după ce sângerarea se oprește și apare cicatricea.
5. Infuzia de traista ciobanului aplicată pe un disc de vată poate fi plasată pe zonele de contuzie pentru a reduce edemul tisular și a grăbi resorbția hematoamelor.
6. În cazul patologiilor renale, inclusiv litiaza renală, infuzia de traista ciobanului ajută la reducerea inflamației, diminuează durerea, favorizează eliminarea calculilor. Cura de tratament cu infuzie trebuie efectuată timp de cel puțin 2 săptămâni, administrându-se remediul de 3 ori pe zi câte 2 linguri înainte de masă.
7. În caz de sângerări nazale se poate instila sucul. Frunzele proaspete se zdrobesc în mojar sau blender, se stoarce sucul prin tifon. Se diluează cu apă în proporție de 1:1 și se instilează câte 1–2 picături de 2 ori pe zi. Acidul oxalic din compoziția traistei ciobanului are acțiune bactericidă, împiedicând dezvoltarea bacteriilor patogene.
8. În caz de hipertensiune arterială și alte boli ale sistemului cardiovascular se recomandă infuzia dintr-un complex de plante medicinale. 20 de grame de iarbă uscată de traista ciobanului, 20 de grame de flori uscate de păducel, 10 grame de rădăcină uscată de valeriană, 10 grame de frunze uscate de melisă se toarnă cu trei pahare de apă clocotită și se lasă în termos timp de 3 ore. Se administrează remediul de 3 ori pe zi cu 15 minute înainte de masă, într-o cură de cel puțin 2 săptămâni. Apoi este necesară o pauză de cel puțin 10 zile și repetarea curei.
9. Pentru scăderea tensiunii arteriale se administrează tinctura, diluând câteva picături în 50 de grame de apă. Pentru a obține un rezultat stabil, se recomandă o cură de tratament de o săptămână, administrând tinctura de 3 ori pe zi la 30 de minute după masă.
10. În caz de reumatism și gută se administrează o infuzie complexă pentru reducerea inflamației și ameliorarea durerii. 10 grame de traista ciobanului uscată, 10 grame de coada-calului uscată se toarnă cu apă clocotită și se lasă la infuzat în termos timp de 2–3 ore. Remediul se administrează câte 2 linguri înainte de masă timp de 10 zile.
11. La sângerările la femei asociate cu nașterea, menoraia, complicații climaterice, se recomandă consumul unei infuzii dintr-un amestec de plante: 5 linguri de iarbă uscată de traistă ciobanului, 5 linguri de coada șoricelului uscat, 2 linguri de coajă de stejar uscată, 5 linguri de rizom de scânteioară se amestecă. O lingură din amestec se toarnă cu un pahar de apă clocotită, se lasă la infuzat o oră, apoi se strecoară. Se consumă o jumătate de pahar pe zi înainte de masă timp de 5 zile.
12. La bolile ginecologice se recomandă consumul unei tincturi de vin. Aceasta este mai puțin tare decât tinctura pe votcă sau țuică, iar proprietățile benefice ale vinului au un efect terapeutic suplimentar. Tinctura de vin de traistă ciobanului se ia câte 1 lingură de 6 ori pe zi timp de 1 lună. După o pauză de o lună, cursul se repetă. Pentru prepararea tincturii de vin de traistă ciobanului, se toarnă 50 de grame de iarbă uscată cu 500 ml de vin alb sec și se lasă amestecul la infuzat timp de 2 săptămâni într-un loc uscat și întunecat.
13. La bolile inflamatorii ale sistemului reproducător feminin, inclusiv cele care provoacă infertilitate, se recomandă administrarea unui amestec de plante din ingrediente uscate: 1 lingură de rădăcină de păpădie, 1 lingură de trifoi, 1 lingură de flori de gălbenele, 1 lingură de traistă ciobanului, 1 lingură de urzică. Toate se mărunțesc și se toarnă cu 1,5 litri de apă rece. Amestecul se aduce la fierbere și se fierbe timp de 5 minute. Apoi decoctul se răcește și se completează volumul evaporat cu apă fiartă. Amestecul de plante se consumă câte un pahar cu o jumătate de oră înainte de masă timp de 5 zile înainte de începerea menstruației. După începerea acesteia, administrarea decoctului trebuie oprită. Cursul de administrare a amestecului de plante trebuie repetat de cel puțin 4 ori.

Utilizarea în bucătărie

Traista ciobanului intră adesea în compoziția diverselor preparate din bucătăria Chinei, Indiei, Caucazului și a unor țări europene. În Rusia, traista ciobanului era numită muștar țărănesc, deoarece era des folosită pentru a da un gust iute și picant diverselor preparate.

În gastronomie, cel mai des se folosesc frunzele proaspete; iarba uscată este amară și se utilizează doar în scopuri terapeutice și profilactice. Planta se adaugă în salate, supe, garnituri, umpluturi pentru produse de patiserie. Traista ciobanului se combină excelent în salate și gustări cu țelină.

Semințele uscate pot fi folosite ca condiment iute în loc de piper sau muștar. Semințele se usucă, se macină într-o râșniță de cafea, se toarnă apă clocotită până se obține o consistență de smântână, se adaugă zahăr și sare. Cu acest sos se pot condimenta preparate din pește și carne.

Salatele cu traista ciobanului capătă o aromă plăcută și un gust delicat.

1. Un castravete, o roșie, 100 de grame de frunze de traistă ciobanului, un ou fiert se taie, se amestecă, se adaugă sare și se asezonează cu smântână.
2. 100 de grame de frunze de traistă ciobanului se amestecă cu 250 de grame de varză albă tânără proaspătă, un castravete și doi căței de usturoi. Cel mai bine se asezonează această salată cu ulei vegetal.
3. Datorită compoziției unice de microelemente și vitamine, traista ciobanului poate contribui la pierderea în greutate. Mâncărurile cu ea sunt potrivite pentru alimentația dietetică. Se fierb 4 cartofi mici în apă sau în supă de carne slabă. Se călesc 50 de grame de ceapă în ulei vegetal împreună cu 100 de grame de frunze de traista ciobanului. Verdeața se adaugă la cartofi, iar supa se fierbe timp de 5-10 minute. În supă se poate adăuga smântână.

În perioada de vară, traista ciobanului poate fi folosită în locul cepei verzi tradiționale sau a mărarului. În umplutura din ou fiert și orez pentru pateuri din aluat dospit sau foietaj se poate adăuga verdeață proaspătă de traista ciobanului. Produsele de patiserie vor dobândi un gust original și o aromă picantă.

În bucătăria chinezească, sunt populari colțunașii cu adaos de traista ciobanului. Pentru prepararea lor sunt necesare:

• 300 de grame de frunze de traista ciobanului,
• 200 de grame de ciuperci shiitake (pot fi înlocuite cu șampinioane),
• 6 ouă de găină,
• 5 linguri de făină,
• 50 de grame de verdeață de țelină,
• 5 creveți fierți (sau câteva linguri de creveți uscați),
• sare, precum și alte condimente și mirodenii după gust.

Ciupercile, țelina și creveții se toacă în blender. Dacă se folosesc ciuperci uscate, se înmoaie în prealabil în apă călduță timp de 10-15 minute. 5 ouă se bat cu sare și se prăjesc timp de 5 minute, amestecând constant. Traista ciobanului se prăjește în ulei vegetal la foc rapid timp de 1-2 minute. Toate ingredientele pentru umplutură se amestecă. Aluatul se prepară din făină, apă și ou. Colțunașii se pot prăji, fierbe sau prepara la abur.

Tipuri de preparate medicinale

În funcție de contraindicații și starea organismului, din traista ciobanului se pot prepara diverse băuturi. În plus, aceasta poate fi combinată cu alte remedii, de exemplu, adăugând câteva linguri de decoct sau infuzie în miere.

Infuzie

2 linguri de plantă uscată se toarnă cu 200 ml de apă fierbinte și se infuzează timp de 15 minute pe baie de apă, după care se răcesc timp de o oră. Apoi soluția se filtrează și se îndepărtează materialul vegetal. Lichidul se completează cu apă fiartă până la 200 ml și se aduce la fierbere. Infuzia obținută se toarnă într-un borcan și se lasă într-un loc întunecos și răcoros. Poate fi folosită timp de două zile.

Infuzia se poate prepara și într-un mod mai simplu: într-un termos se adaugă 15 grame de plantă uscată, se toarnă un pahar de apă fiartă, se închide bine capacul și se lasă timp de 2 ore.

Tinctură

Planta uscată se toarnă cu votcă, astfel încât nivelul lichidului să fie cu 1/3 mai sus decât materia vegetală. Se lasă la macerat cel puțin 3 săptămâni. După aceea, se îndepărtează planta și tinctura se păstrează într-un loc întunecos și răcoros. În loc de tinctură, se poate folosi suc diluat în votcă în proporție de 1:5.

Decoct

Pentru preparare, se adaugă plantă uscată în apă în proporție de 1 gram la 30 ml de apă. Decoctul se aduce la fierbere și se lasă la foc mic timp de 30 de minute, apoi se filtrează. Decoctul se poate păstra într-un loc uscat și întunecos până la 3 zile.

Ceai

Se poate prepara ceai doar din traista ciobanului, adăugând 1 linguriță de plantă la 1 pahar de apă. De asemenea, se poate combina traista ciobanului cu alte plante, de exemplu mușețel, cimbru, tei.

Contraindicații la utilizare

Influența asupra coagulării sângelui și contracția mușchilor netezi face ca administrarea traistei ciobanului să fie nedorită în următoarele cazuri:

• tendința la tensiune arterială scăzută;
• coagulare crescută a sângelui;
• tromboembolism vascular;
• sarcină.

În cazul bolilor de rinichi sau al tulburărilor metabolice, utilizarea neglijentă a traistei ciobanului poate provoca formarea de pietre în vezica biliară sau vezica urinară, deoarece traista ciobanului conține o cantitate mare de acid oxalic, care se combină cu calciul și se cristalizează în organism.

Fotografie a traistei ciobanului