Ulei de amarant: din ce se obține, proprietăți benefice, utilizare

Uleiul de amarant este considerat unul dintre cele mai benefice uleiuri vegetale. Este utilizat atât în dietetică, cât și în cosmetologie, și ca unul dintre mijloacele de terapie complexă.

Din ce se obține uleiul de amarant

Acest produs este obținut din semințele de amarant – una dintre cele mai vechi plante cerealiere. În natură există aproximativ o sută de specii. Multe dintre ele cresc pe terenuri virane, ca buruieni. Sunt plante destul de înalte, cu inflorescențe dense, în formă de spic-paniculă, de culoare roșie sau lila. Fructele plantei sunt capsule care conțin până la 0,5 milioane de semințe mici – din acestea se produce apoi uleiul.

Interesant este faptul că, în America precolumbiană, din semințe și boabe se obținea nu doar ulei, ci și făină. Aceasta se bucură, de asemenea, de o binemeritată recunoaștere în medicină și dietetică. Însă tocmai uleiul, cu complexul său unic de vitamine și minerale, reprezintă principala valoare.

La nivel industrial, uleiul de amarant se obține prin mai multe metode:

1. Extracția. În acest caz, în proces se utilizează orice ulei vegetal, cu condiția principală să nu fie rafinat. Cel mai ieftin este să se folosească ulei de floarea-soarelui sau de porumb. În timpul procesului de producție, o parte din substanțele benefice conținute în semințele de amarant trec în baza uleioasă. Cu toate acestea, cantitatea lor este mult mai mică decât în cazul altor metode de producție. În schimb, produsul obținut este universal, putând fi utilizat atât în scopuri alimentare, cât și medicale sau pentru cosmetica de casă.
2. Extracția cu dioxid de carbon. Această metodă se utilizează doar la nivel industrial. Produsul obținut prin această metodă nu poate fi utilizat în scopuri medicale sau pentru prepararea alimentelor, fiind potrivit doar pentru cosmetologie.
3. Presarea la rece. În acest proces nu se folosesc solvenți. Simplu, semințele de amarant, atent selecționate pe baza indicatorilor fizico-chimici, sunt introduse într-o mașină specială și, fără încălzire suplimentară sau tratament cu reactivi chimici, din ele se extrage uleiul cu ajutorul unei prese puternice. Turta rezultată este, de asemenea, utilizată în industria farmaceutică și alimentară, deoarece conține multe substanțe utile.

Uleiul obținut prin presare la rece este cel mai pur și mai concentrat din punct de vedere al conținutului de substanțe active.

Compoziția și conținutul caloric

Valoarea energetică a uleiului de amarant este de 736 kcal la 100 g de produs. La prima vedere, la un astfel de indicator, nu poate fi considerat un produs dietetic. Însă totul depinde de substanțele pe care le conține. În compoziția uleiului de amarant intră:

1. Squalen (8–10% în funcție de calitatea materiei prime). Acesta este un compus foarte rar în natură, care ajută la reglarea metabolismului lipidic și participă la sinteza unei serii de hormoni.
2. Fitosteroli, ale căror proprietăți vor fi examinate mai jos.
3. Acid ascorbic, care influențează benefic starea vaselor de sânge și crește imunitatea.
4. Vitaminele din grupul B, implicate în procesele metabolice.
5. Vitamina E (și anume în cea mai activă formă a sa – tocotrienolul). Aceasta este un antioxidant și posedă proprietăți antiinflamatoare.
6. Carotenoizi, care sunt precursori ai vitaminei A, cu proprietăți antioxidante.
7. Vitamina D, care răspunde de sănătatea oaselor.
8. Diferite microelemente, printre care potasiul, fosforul, cuprul, magneziul etc. Acestea ajută organismul să își îndeplinească toate funcțiile.
9. Fosfolipide, al căror component principal este lecitina – o substanță direct implicată în metabolismul lipidic.
10. Acizi grași polinesaturați, inclusiv acidul linoleic și oleic.
11. Aminoacizi esențiali.

Pentru om, uleiul de amarant este singura sursă de squalen (această substanță se regăsește și în uleiul de ficat de rechin, dar cu greu poate fi numit un produs accesibil). Între timp, tocmai squalenul posedă proprietăți antitumorale. În mod special își manifestă proprietățile în combinație cu vitamina C, tocotrienolul și aminoacizii, de asemenea prezenți în aceste uleiuri.

Squalenul posedă nu doar acțiune antiinflamatoare, ci și analgezică, stimulează regenerarea țesuturilor, participă la procesul de proliferare celulară, ceea ce determină proprietățile sale cicatrizante. În special, squalenul poate face față arsurilor, ulcerelor trofice, eczemelor. Ajută la combaterea diferitelor forme de stomatită. Cu ajutorul său se tratează bolile glandelor salivare.

De asemenea, această substanță posedă proprietăți protectoare. Este demonstrată acțiunea sa antimicrobiană, fungicidă și, cel mai important, anticancerigenă.

Squalenul asigură celulele cu oxigen, posedă proprietăți antioxidante, ceea ce explică capacitatea sa de a împiedica dezvoltarea tumorii.

Această substanță este utilizată activ în cosmetologie, deoarece posedă proprietăți hidratante și emoliente, precum și ajută la eliminarea toxinelor din organism, care afectează negativ starea pielii.

Pe lângă squalen, uleiul de amarant mai are un component important – fitosterolii. Acestea sunt substanțe asemănătoare hormonilor, care posedă toate proprietățile hormonilor, dar nu au efectele secundare pe care le oferă terapia hormonală standard. În plus, principala proprietate a fitosterolilor este capacitatea de a reduce nivelul colesterolului «rău» din sânge.

Proprietățile benefice ale uleiului de amarant

Beneficii generale

Uleiul de amarant, indiferent de soiul semințelor din care se obține, posedă numeroase proprietăți benefice. Acesta se combină cu diferite preparate medicamentoase, este recunoscut de medicina oficială și face parte din terapia complexă în diverse afecțiuni.

S-a demonstrat că consumul profilactic de ulei de amarant permite reducerea semnificativă a riscului de a dezvolta boală cardiacă ischemică, prevenirea infarctelor și accidentelor vasculare cerebrale. Există studii care confirmă că administrarea îndelungată a uleiului de amarant previne dezvoltarea tumorilor maligne.

Uleiul de amarant:

1. Elimină diverse efecte secundare după administrarea diferitelor medicamente.
2. Îmbunătățește funcția sistemului hepatobiliar, reface ficatul și are un efect benefic asupra rinichilor.
3. Întărește imunitatea.
4. Suprimă dezvoltarea microbilor patogeni, contribuie la eliminarea rapidă din organism a produselor activității lor, care adesea sunt toxice pentru om.
5. Influențează benefic mucoasele stomacului și intestinului, normalizând astfel procesele de digestie.
6. Îmbunătățește compoziția sângelui.
7. Normalizează funcționarea tuturor sistemelor organismului.

Uleiul de amarant ajută la eliminarea din organism a sărurilor metalelor grele. De asemenea, este considerat un remediu excelent împotriva anemiei.

Pentru femei

Uleiul de amarant conține substanțe precum fitosterolii, care permit normalizarea fondului hormonal. Consumul acestui produs are un efect pozitiv asupra stării organelor sistemului reproducător.

Pentru bărbați

Există o serie de studii care confirmă influența pozitivă a uleiului de amarant asupra sistemului reproducător masculin. Acest produs posedă, de asemenea, proprietăți antiinflamatoare și ajută la prevenirea bolilor de prostată – atât de natură inflamatorie, cât și pe cele legate de proliferarea țesuturilor. Acest remediu combate eficient disfuncția erectilă și infertilitatea.

În timpul sarcinii

Viitoarelor mămici li se recomandă să utilizeze uleiul de amarant în primul trimestru, deoarece acesta permite scăparea de toxicoză. Dar proprietățile sale benefice nu se limitează la aceasta, deoarece conține numeroși antioxidanți, numeroase vitamine și minerale necesare pentru dezvoltarea normală a fătului și poate, de asemenea, preveni anemia, al cărei risc de apariție crește semnificativ în timpul sarcinii.

Aplicarea externă a uleiului de amarant în această perioadă permite prevenirea apariției vergeturilor.

În timpul alăptării

Tinerelor mame, uleiul de amarant le este benefic prin faptul că ajută la refacerea fondului hormonal normal și are un efect benefic asupra stării pielii și vaselor de sânge. În primele trei săptămâni după naștere, nu li se recomandă să includă acest produs în alimentație, deoarece în această perioadă sistemul digestiv al copilului este deosebit de sensibil la orice produse.

Pentru copii

Pentru bebelușii cu vârsta de până la 3 ani, uleiul de amarant se prescrie pentru prevenirea rahitismului datorită compoziției sale unice. Motivul este că toate substanțele menționate mai sus sunt foarte utile pentru întărirea țesutului osos și muscular. Totuși, înainte de a-i oferi copilului un astfel de produs, trebuie neapărat să consultați un medic pediatru.

În ceea ce privește utilizarea externă, aici uleiul de amarant este deosebit de util ca remediu pentru vindecarea rănilor, împotriva zgârieturilor și escoriațiilor frecvente pe care le dobândesc adesea tinerii exploratori.

Pentru slăbit

Uleiul de amarant îmbunătățește procesele metabolice, accelerează descompunerea grăsimilor și contribuie la scăderea nivelului de colesterol dăunător din sânge. Toate acestea ajută la eliminarea kilogramelor în plus. Prin urmare, uleiul de amarant, în cantitate mică – până la 1 linguriță pe zi – poate fi inclus în alimentație. În special, este potrivit pentru asezonarea salatelor de legume.

Uleiul de amarant în medicină

Acest superaliment a câștigat recunoașterea medicilor americani și europeni, fiind utilizat activ în medicina modernă, inclusiv în cea tradițională. În special, uleiul de amarant este eficient:

1. În afecțiunile dermatologice. În acest caz, se utilizează sub formă de comprese sau se aplică pur și simplu pe zonele afectate ale pielii de două ori pe zi, se lasă aproximativ 10 minute, apoi se îndepărtează excesul de ulei cu ajutorul unui tampon de vată. Acest remediu este eficient chiar și împotriva rănilor deschise, precum și în caz de eczemă uscată, psoriazis, neurodermatită și chiar în cazuri atât de grave precum micoza sau leziunile infecțioase precum herpesul sau micoza.
2. În anemie. În acest caz, uleiul se administrează oral, deoarece conține componente importante pentru sinteza hemoglobinei, precum cuprul și fierul.
3. În afecțiunile organelor sistemului respirator și ale cavității bucale (inclusiv patologii precum gingivita, stomatita, alte procese inflamatorii la nivelul gingiilor). În astfel de cazuri, uleiul de amarant este recomandat atât pentru consum împreună cu alimentele, cât și pentru prepararea unei soluții de clătire pe baza sa.
4. În diabetul zaharat și în obezitate. În astfel de cazuri, acesta îmbunătățește metabolismul lipidic și este recomandat să fie inclus în alimentație în cantități mici.
5. În afecțiunile ginecologice. În special, este considerat deosebit de util în tratamentul eroziunii uterine. Dar este utilizat și în terapia unor patologii precum colpită, endometrită, miom uterin etc. În special, se fac băi locale și aplicații cu acest ulei, deoarece poate acționa direct asupra mucoaselor și accelera procesele de regenerare. De asemenea, uleiul se administrează oral pentru îmbunătățirea echilibrului hormonal, ceea ce este foarte important în perioada menopauzei sau în cazul tulburărilor ciclului menstrual.
6. În afecțiunile oftalmologice. Se consideră că uleiul de amarant este un excelent mijloc profilactic pentru prevenirea cataractei, a degenerescenței maculare (afecțiune a retinei), a cecității nocturne etc. Uleiul de amarant ajută, de asemenea, la reducerea riscului de retinopatie, care este adesea o complicație a diabetului zaharat. De asemenea, combate blefarita și conjunctivita de diferite origini.

Uleiul de amarant este benefic pentru sănătatea sistemului nervos. Ajută la prevenirea demenței și, de asemenea, este recomandat în cadrul terapiei complexe pentru diverse tulburări psihoemoționale. Se consideră că, datorită proprietăților sale antioxidante și analgezice, face față unor probleme precum durerile de cap și insomnia și, totodată, ajută la îmbunătățirea capacităților cognitive și a memoriei. S-a demonstrat că administrarea sa regulată favorizează producerea hormonului fericirii, serotonina.

Proprietățile bactericide ale uleiului de amarant merită atenție. Totuși, trebuie să înțelegem că acesta nu înlocuiește antibioticele și cu atât mai puțin medicamentele antivirale, dar poate crește eficacitatea acestora. De aceea, este recomandat în tratamentul tuberculozei, al diverselor boli infecțioase, inclusiv al celor fungice.

Datorită conținutului ridicat de antioxidanți, uleiul de amarant poate fi utilizat în tratamentul bolilor oncologice. Totuși, trebuie avut în vedere că nu înlocuiește terapia completă, ci doar îi sporește eficacitatea. De asemenea, acest produs ajută la recuperarea celor care au urmat un curs de chimioterapie.

Uleiul de amarant este utilizat în tratamentul distrofiei musculare, precum și al afecțiunilor aparatului locomotor, inclusiv al artritelor de diferite origini, al osteocondrozei, osteoporozei și chiar al rahitismului. Explicația este că substanțele conținute în el întăresc țesutul osos.

Uleiul de amarant se administrează pentru întărirea imunității. În acest scop, se recomandă să se bea zilnic câte o linguriță de produs, de două ori pe zi, la micul dejun și la cină. Înainte de utilizare, flaconul cu ulei trebuie agitat. Acest remediu se administrează în cure. Durata curei nu trebuie să depășească 30 de zile. Se recomandă urmarea unei astfel de cure de două ori pe an, primăvara și toamna, deoarece exact în această perioadă sistemul imunitar este deosebit de vulnerabil.

Utilizare în cosmetică

Compoziția unică a uleiului de amarant permite utilizarea sa în cosmetologie. Acesta intră în compoziția multor produse cosmetice populare, inclusiv a celor de la cele mai cunoscute branduri. Proprietățile hidratante ale uleiului de amarant permit reținerea apei în piele, previn uscăciunea și deshidratarea, iar scualenul conținut în el este responsabil pentru conservarea colagenului și previne apariția ridurilor premature. Proprietățile antiinflamatorii și antioxidante ale acestui produs ajută la combaterea acneei și la eliminarea urmelor de acnee, la accelerarea vindecării oricăror răni mici și erupții. Cu atât mai mult cu cât scualenul reglează și activitatea glandelor sebacee, a căror disfuncție duce la astfel de consecințe neplăcute.

De asemenea, uleiul de amarant protejează pielea de razele solare și permite eliminarea activă a toxinelor, îmbunătățind starea dermei.

Pentru față

Uleiul de amarant este vândut în ambalaje mici, special pentru scopuri cosmetice. Poate fi folosit pur sau diluat cu alte uleiuri vegetale și extracte. Se aplică în cantități mici, iar în acest timp este important să se organizeze o îngrijire corespunzătoare a pielii în ansamblu.

Uleiul din semințe de amarant poate fi folosit pentru masajul feței, aplicându-l pe piele cu ajutorul degetelor sau al unui disc de bumbac moale. Întreaga procedură ar trebui să dureze 30–40 de minute, după care se recomandă spălarea cu apă călduță, dar nu fierbinte.

De asemenea, puteți utiliza următoarele rețete:

1. Mască pentru pielea uscată. La 2 lingurițe de ulei se adaugă aceeași cantitate de miere lichidă și un gălbenuș crud. Toate ingredientele se amestecă bine și se aplică pe pielea feței curățată. Masca se clătește după 15 minute cu apă călduță. Acest produs asigură o hidratare profundă și hrănire, elimină descuamările, roșeața și iritația.
2. Mască pentru pielea sensibilă. Pentru prepararea ei se iau 40 g de brânză de vaci grasă (cu conținut ridicat de grăsime), este chiar mai bine să luați brânză de casă, se amestecă cu 2 lingurițe de ulei de amarant. Amestecul se aplică pe fața curată timp de 15–20 de minute. Această mască ajută să lumineze ușor pielea, să elimine iritația, să strângă porii dilatați.

Pentru pielea cu probleme, care suferă de acnee, se poate prepara un tonic pe bază de 2 linguri de suc de portocale proaspăt stors, aceeași cantitate de ulei și 0,5 linguriță de suc de lămâie (acest component activ are un efect de albire). Tonicul se aplică pe zonele cu probleme ale pielii, apoi într-un strat subțire pe toată fața. Când este absorbit de piele, procedura se repetă. Și așa de câteva ori timp de o jumătate de oră.

Pentru păr

Uleiul de amarant este benefic și pentru păr, deoarece acesta are nevoie de hidratare și hrănire. În plus, luptă împotriva uscăciunii și descuamării scalpului, iar datorită squalenului permite reducerea mâncărimii și a manifestărilor seboreei grase. Acasă puteți încerca următoarele produse:

1. Mască pentru părul uscat și fragil. Uleiul pur de amarant se aplică pe rădăcinile părului și pe scalp, și se distribuie pe toată lungimea șuvițelor. După 15–20 de minute poate fi spălat cu un șampon obișnuit. De asemenea, 1 lingură de ulei de amarant poate fi adăugată la o mască gata făcută pentru păr uscat. Apoi, produsul se menține timp de 5–10 minute și apoi se clătește.
2. Mască pentru întărirea părului. Pentru prepararea ei se ia pulpa de avocado, 1 lingură de miere florală, și 2 linguri de ulei de amarant. Pulpa de avocado, curățată de coajă, se pasează în blender, apoi se adaugă mierea și uleiul și se bat toate ingredientele până la o masă omogenă și o consistență de cremă. Produsul obținut se aplică pe părul curat și umed și pe scalp, deasupra se acoperă cu folie și un prosop. După 20 de minute, masca se spală cu șampon.
3. Mască universală pentru a reda părului un luciu sănătos. Pentru prepararea ei sunt necesari câțiva litri de bere la halbă (cantitatea exactă depinde de lungimea părului), 1 lingură de ulei de amarant, 2 linguri de suc proaspăt stors de lămâie, 1 gălbenuș crud. Toate ingredientele, în afară de bere, se amestecă bine. Între timp, berea se încălzește puțin, se toarnă în ea amestecul obținut și se amestecă bine. Cu acest preparat se spală părul. Este clar că după procedură rămâne un miros nu foarte plăcut, dar acesta poate fi îndepărtat pur și simplu clătind părul cu apă; șamponul nu mai trebuie folosit.
4. Mască pentru seboreea uscată. La 4 linguri de miere lichidă se iau 2 linguri de ulei de amarant. Ambele ingrediente pot fi încălzite puțin, dar nu mai mult de 40 de grade, deoarece altfel substanțele benefice din miere se distrug. Amestecul se aplică pe pielea capului, se pune o bonetă de duș din plastic, deasupra se acoperă cu un prosop și se ține pe păr 30 de minute, apoi se spală cu un șampon neutru.

De asemenea, pe bază de ulei de amarant se poate prepara un balsam pentru părul uscat. Pentru aceasta, la 3 linguri de ulei de amarant se iau de două ori mai mult rom și câteva picături de ulei esențial de lavandă. Toate acestea se amestecă, iar preparatul obținut se încorporează prin masaj în pielea capului. Este recomandabil ca procedura să fie făcută seara, înainte de culcare. Dimineața, părul se spală bine fără a folosi șampon. În acest caz, apa nu se economisește, altfel nu se va putea îndepărta mirosul neplăcut.

Pentru corp

Uleiul de amarant poate înlocui perfect uleiul obișnuit pentru masaj. El poate fi aplicat pe pielea abdomenului, a coapselor, a feselor și a sânilor. În plus, ajută la combaterea celulitei. În aceste scopuri, se recomandă aplicarea lui nu mai rar decât de două ori pe săptămână.

Uleiul de amarant poate deveni, de asemenea, o alternativă excelentă la cremele pentru mâini, deoarece și el înmoaie, hidratează și hrănește pielea. Ca variantă, se poate adăuga ulei de amarant în cantitate mică în crema obișnuită pentru mâini. Acest lucru este util mai ales iarna, când pielea suferă de frig.

Vara, uleiul de amarant se folosește pentru a fixa bronzul, a-i da o nuanță frumoasă și, în același timp, pentru a proteja pielea de efectele negative ale razelor ultraviolete. Pentru aceasta, după expunerea la soare, pielea se unge cu puțin ulei de amarant sau acesta se adaugă în crema hidratantă obișnuită. Dacă uleiul se aplică în formă pură, se lasă să se absoarbă timp de 10 minute, apoi excesul se îndepărtează cu un șervețel de hârtie.

Uleiul de amarant este considerat foarte util pentru întărirea unghiilor. În acest scop, se fac băi speciale. Compoziția pentru ele se prepară astfel: 2 linguri de ulei se amestecă cu 1 lingură de suc proaspăt stors de lămâie. Degetele se introduc într-o astfel de baie timp de 15–20 de minute. Cel mai bine este să se facă această procedură înainte de culcare, iar după ea să se poarte pe mâini mănuși moi din bumbac, pentru ca uleiul să se absoarbă bine în piele. Dacă după aceea este nevoie să se aplice ojă pe unghii, suprafața lor trebuie degresată suplimentar cu alcool.

Uleiul de amarant în bucătărie

Acest produs poate înlocui uleiul de măsline în gătit. De cele mai multe ori, este folosit pentru a pregăti dressinguri pentru salate și sosuri reci. În plus, nutriționiștii recomandă adăugarea lui în terciuri din cereale integrale, dar numai în cantități mici. În loc de ulei vegetal, poate fi adăugat chiar și în produse de patiserie, iar în acest caz, preparatele obișnuite vor căpăta note picante și chiar vor deveni mai gustoase – ca să nu mai vorbim că și mai sănătoase.

Se poate prăji cu ulei de amarant?

În ceea ce privește posibilitatea de a încălzi uleiul de amarant, există diverse opinii. Unii specialiști consideră că este perfect acceptabil, deoarece chiar și la temperaturi înalte, nu se formează substanțe nocive în acest produs. Alții, însă, observă că alimentele prăjite nu aduc beneficii în general și că această metodă de preparare duce la distrugerea unei părți din substanțele benefice conținute în uleiul de amarant. Așadar, fiecare decide pentru sine dacă să îl folosească sau nu pentru prăjit.

Riscuri și contraindicații

Principala contraindicație este intoleranța individuală atât la uleiul în sine, cât și la componentele sale. Dacă în timpul utilizării uleiului de amarant apar simptome neplăcute precum erupții cutanate, greață severă, uneori însoțită de vărsături, precum și dureri de cap, diaree, arsuri la stomac și semne de dispepsie, atunci administrarea acestui produs trebuie întreruptă. Toate acestea sunt semne ale unei reacții alergice și ale intoleranței individuale.

Uleiul de amarant se consumă cu prudență în prezența anumitor boli cronice, cum ar fi gastrita cu aciditate crescută și boala ulceroasă a stomacului și intestinelor (mai ales în faza de acutizare), colecistita, tulburările funcției pancreatice, pielonefrita asociată cu procese inflamatorii la rinichi.

Cum se alege și se păstrează

Toate proprietățile benefice ale amarantului se manifestă numai în condițiile utilizării unui ulei de calitate. Forma sa concentrată poate fi obținută doar prin metoda presării la rece, atunci când temperatura mediului în timpul producției nu depășește +36-37°C. Acest lucru trebuie să fie indicat pe eticheta produsului. Un astfel de ulei este numit uneori ulei viu.

Un produs de calitate are o nuanță maro deschis cu note verzui. Gustul său este specific, dar destul de plăcut. Mulți îl descriu ca fiind nucifer, dar menționează o ușoară amăreala care îi conferă picantitate.

Uleiul de amarant trebuie păstrat la temperatura camerei, într-un loc întunecat și uscat, deoarece razele solare îi distrug substanțele benefice.

Cum se prepară uleiul de amarant acasă

În condiții casnice, cel mai simplu mod de a obține ulei de amarant este prin extracție. Și pentru aceasta nu este necesar să luați chiar semințele acestei culturi, puteți cumpăra pur și simplu făină de calitate din ele, luați ulei de măsline sau de floarea-soarelui, care în sensul literal vă vor ajuta să extrageți din materia primă toate substanțele benefice, inclusiv squalen. Cu toate acestea, concentrația lor va fi totuși mai mică decât cea a uleiului finit obținut prin presare la rece. Cu atât mai mult cu cât nu există nicio garanție că uleiul de floarea-soarelui a fost făcut fără tratarea semințelor cu reactivi chimici.

Cu toate acestea, dacă există încredere în calitatea materiei prime, metoda casnică de obținere a uleiului va permite obținerea unui produs excelent pentru uz alimentar și cosmetic. Algoritmul acțiunilor este următorul:

1. Se iau 1 kg de semințe de amarant și, împărțindu-le în porții, se macină într-o râșniță de cafea pentru a obține făină. Pentru a obține un produs de calitate superioară, se recomandă să prăjiți ușor materia primă într-o tigaie fără ulei. Atunci făina va avea un miros plăcut de nucă.
2. Într-un recipient de sticlă de trei litri se toarnă 1 litru de ulei de măsline sau de floarea-soarelui obținut prin presare la rece.
3. În ulei se adaugă făina de amarant, încet, amestecând constant masa obținută, pentru a nu avea cocoloașe, până când devine omogenă.
4. Recipientul se închide ermetic cu un capac de plastic și se pune într-un loc întunecat timp de 14–21 de zile. Periodic va trebui să verificați vasul și să agitați conținutul.

La sfârșitul perioadei indicate, rămâne doar să separați uleiul de zaț. Se filtrează cu ajutorul unui tifon obișnuit, pliat în patru straturi, pentru a obține ochiuri mici. Prin acest filtru de casă, uleiul se toarnă într-un recipient separat. Tifonul în sine, cu zațul rămas pe el, trebuie să fie bine stors încă o dată pentru a obține mai mult ulei. Toate acestea se fac manual și este clar că, după aceasta, tot rămâne o anumită cantitate de ulei în făină. De aceea, nu trebuie aruncată. Ea poate fi folosită pentru comprese sau măști cosmetice. Trebuie păstrată la frigider și, de preferință, într-un recipient din sticlă închisă la culoare. Și chiar dacă ați reușit să stoarceți atât de bine încât turta pare uscată, aceasta mai poate fi folosită pentru comprese.

Cum se administrează uleiul de amarant

Valoarea energetică a uleiului este foarte mare, iar în cantități mari consumul acestui produs nu este recomandat. Pentru un adult, doza zilnică nu trebuie să depășească 10 ml, iar pentru un copil – 5 ml (și numai după verificarea reacției alergice). În același timp, nu se recomandă consumul uleiului pe stomacul gol, acest lucru se poate face numai în timpul mesei, câte 1 linguriță dimineața și seara. Cura de tratament nu depășește o lună și, desigur, înainte de începerea acesteia, trebuie să consultați medicul.

În aplicarea externă, uleiul de amarant se ia literalmente câteva picături, pentru a unge zonele afectate ale pielii. Resturile care nu s-au absorbit se îndepărtează cu un șervețel cosmetic. Dacă uleiul este folosit pentru protecție solară, înainte de plajă sau de solariu, se aplică pe toate zonele descoperite ale corpului, iar pentru aceasta pot fi necesari până la 10 ml de produs. Dar trebuie să se înțeleagă că, după încheierea procedurilor solare, va fi necesar să se ungă din nou pielea cu ulei. Pentru a evita supradozajul, este mai bine să adăugați o cantitate mică din el – până la 2–3 ml – în loțiunea de după expunerea la soare.

Curiozități despre amarant

Uneori, această plantă este numită „pâinea aztecilor”. Într-adevăr, civilizațiile precolumbiene foloseau activ amarantul în bucătărie; este considerat chiar una dintre cele mai vechi cereale cultivate. De altfel, îl cultivau atât mayașii, cât și aztecii și incașii, dar toți îl știau sub denumiri diferite – de exemplu, unii îl numeau huatli, iar alții – bledo. Însă în traducere din greacă, „amarant” înseamnă „floarea care nu se ofilește”.

După cucerirea spaniolă a Americii Latine, cultivarea amarantului a încetat; plantațiile sale s-au păstrat doar în regiunile îndepărtate, unde nu au ajuns colonizatorii. Dar treptat, s-a acordat din nou atenție amarantului. Cu atât mai mult cu cât acesta era cultivat și în India și Nepal, unde, din antichitate, erau cunoscute proprietățile sale vindecătoare.

În prezent, această plantă se bucură de popularitate în întreaga lume. Medicii japonezi compară verdeața de amarant, din punct de vedere al compoziției, cu carnea de calmar. Se consideră că este perfect echilibrată în ceea ce privește conținutul de proteine, vitamine și alte componente utile. Semințele acestei culturi conțin și mai multe substanțe necesare organismului. Boabele încolțite, prin compoziția lor chimică, sunt apropiate de laptele matern.

Astăzi, când omenirea se confruntă cu o criză alimentară, iar guvernele caută culturi capabile să rezolve această problemă, amarantul a început să fie deosebit de apreciat. La ONU a fost numit chiar cultura secolului XXI. Din această cultură se obțin nu doar semințe și făină, ci și uleiul descris mai sus, care, prin proprietățile sale utile, întrece uleiul de cătină și poate fi folosit chiar și pentru tratarea bolii radiațiilor. Din păcate, produsul are un dezavantaj – costă destul de mult, depășind la acest capitol toate uleiurile vegetale.