Crupe de sorg: beneficii și rețete de preparare

Una dintre cele mai vechi plante cerealiere pe care oamenii au început să le folosească și să le cultive este sorgul. Planta tolerează ușor seceta, se adaptează la diferite soluri, poate să își oprească creșterea în condiții nefavorabile, dezvoltându-se activ după instalarea vremii calde și însorite. În secolul trecut, pe teritoriul Uniunii Sovietice, sorgul se găsea frecvent pe rafturi, acum îl puteți găsi mai des în magazinele de produse naturiste. Și ca preț, depășește considerabil cerealele obișnuite.

Ce este sorgul

Sorgul este o plantă erbacee din familia poaceelor sau a gramineelor. Se întâlnesc atât specii anuale, cât și perene. Numărul mare de soiuri și forme intermediare îngreunează clasificarea sa. În mod convențional, sorgul poate fi împărțit în mai multe grupuri, în funcție de utilizarea plantei:

1. Pentru cereale. Aici intră sorgul guineean, kafir, de pâine, negru, chinezesc și alte specii. Boabele sunt foarte asemănătoare cu meiul, iar culoarea variază de la deschis la maro închis. Se folosește pentru obținerea de crupe, făină. În bucătăriile naționale ale țărilor unde crește sorgul, intră adesea în compoziția preparatelor de zi cu zi.
2. Dulce (zaharat). Se utilizează pentru producerea de furaje pentru animale, melasă, sirop, miere de sorg, biocombustibil.
3. Ierbaceu. Cea mai cunoscută specie cultivată din acest grup este iarba sudaneză, care servește ca hrană pentru vite și păsări.
4. Tehnic. Uneori se mai numește și „de mături”, deoarece această plantă este folosită la fabricarea măturilor, a mătăluțelor, a periilor și a hârtiei.
5. Lămâios (de lămâie). Se folosește ca condiment pentru preparate, se utilizează în industria parfumeriei, farmaceutică și alimentară.

Unde crește cultura de cereale

În stare sălbatică, această cultură se întâlnește în Asia, Africa, Australia. Între oamenii de știință există dezbateri cu privire la locul în care a început să fie cultivată această cereală. Unii consideră că inițial sorgul a început să fie cultivat în sudul Egiptului, iar China și India au devenit centre secundare de răspândire. Alții sunt de părere că Africa și China sunt centre independente de origine a soiurilor cultivate ale plantei.

Deși sorgul a fost adus în America abia în secolul al XVII-lea, Statele Unite ale Americii sunt astăzi cei mai mari producători ai acestui bob. Se cultivă, de asemenea, în Nigeria, Sudan, Mexic, Australia, India, Brazilia, China, Argentina și în alte țări. În spațiul postsovietic, sorgul este cultivat în Moldova, Kazahstan, Ucraina și în sudul Rusiei, dar suprafața însămânțată a scăzut considerabil în ultimul deceniu.

Care este diferența dintre mei și sorg

Ambele plante sunt cereale. Boabele de sorg seamănă mai mult cu orezul rotund. Valoarea nutritivă a ambelor produse este aproximativ aceeași, dar meiul conține mai multă vitamină E, potasiu, fosfor, iod și cobalt. În schimb, sorgul conține mai multe vitamine din grupul B, calciu, mangan și fier.

Compoziția și conținutul caloric

Valoarea nutritivă a sorgului este de 323 kcal.

Compoziția chimică a acestei cereale o face una dintre cele mai sănătoase dintre cereale. În 100 de grame de produs se conține:

Vitamine:

1. Tiamină (B1) – 0,46 mg. Este necesară organismului uman pentru metabolismul normal al glucidelor, proteinelor și grăsimilor. Este necesară pentru funcționarea normală a creierului, îmbunătățește memoria, ajută la concentrarea atenției. Normalizează apetitul, influențează benefic creșterea oaselor și mușchilor.
2. Riboflavină (B2) – 0,16 mg. Contribuie la formarea eritrocitelor și a anticorpilor. Ajută la menținerea părului și unghiilor sănătoase, îmbunătățește starea pielii. În caz de deficit, persoana resimte oboseală constantă, slăbiciune, pierderea apetitului. Pot apărea probleme de vedere.
3. Colină (B4) – 93 mg. Protejează celulele nervoase de distrugere, previne tulburările sistemului nervos. Ajută la refacerea țesuturilor hepatice deteriorate de substanțe toxice. Reduce nivelul colesterolului din sânge, scade riscul de boli cardiovasculare. În diabetul de tip 1 reduce necesitatea de insulină.
4. Acid pantotenic (B5) – 1 mg. Stimulează producerea hormonilor suprarenalelor. Întărește imunitatea, ajută la absorbția altor vitamine, încetinește îmbătrânirea, stimulează activitatea normală a creierului.
5. Piridoxină (B6) – 0,4 mg. Contribuie la absorbția proteinelor și grăsimilor. Previne tulburările nervoase. Deficiența vitaminei provoacă anemie, convulsii, tulburări digestive.
6. Biotină (B7) – 20 mcg. Este necesară pentru sănătatea țesuturilor nervoase, a măduvei osoase, a glandelor sudoripare. Are activitate asemănătoare insulinei. Contribuie la creșterea celulelor, de aceea este deosebit de importantă pentru femeile însărcinate.
7. Acid nicotinic (B3) – 2,93 mg. Contribuie la dilatarea vaselor mici, inclusiv a celor din creier, crește activitatea fibrinolitică a sângelui, reduce nivelul colesterolului rău, participă la formarea hemoglobinei și la sinteza hormonilor. Ajută sistemul nervos să funcționeze normal.

Macroelemente:

1. Potasiu – 246 mg. Îmbunătățește activitatea creierului, este necesar pentru contracția normală a mușchilor scheletici, normalizează ritmul cardiac, susține funcțiile fiziologice ale magneziului.
2. Calciu – 99 mg. Necesar pentru întărirea oaselor și sănătatea dinților, unghiilor. Previne acidoza, activează unele enzime și hormoni. Accelerează metabolismul, arzând astfel grăsimea din corpul uman.
3. Siliciu – 48 mg. Ajută la eliminarea substanțelor toxice din celulele corpului uman, crește rezistența capilarelor, a țesutului osos. Încetinește îmbătrânirea organismului.
4. Magneziu – 127 mg. Joacă un rol important pentru funcționarea normală a mușchilor și nervilor. Participă la transformarea zahărului din sânge în energie. Previne depunerea calciului. Contribuie la activitatea normală a sistemului endocrin. Ajută la eliminarea metalelor grele din organism.
5. Sodiu – 28 mg. Activează enzimele pancreasului, participă la producerea sucului gastric, are efect vasodilatator, normalizează echilibrul hidro-salin. În cazul deficitului de sodiu, memoria se deteriorează, apare amețeala, crește oboseala și slăbiciunea musculară.
6. Sulf – 98 mg. Element important în producerea colagenului, îmbunătățește starea pielii, părului, unghiilor. Protejează protoplasma de bacteriile dăunătoare, are efect antialergic, contribuie la coagularea sângelui.
7. Fosfor – 298 mg. Ajută la menținerea sănătății dinților, este necesar pentru creșterea oaselor, îmbunătățește metabolismul, contribuie la diviziunea celulelor.
8. Clor – 47 mg. Contribuie la digestia normală, curăță ficatul de grăsime, elimină sărurile din organism.

Microelemente:

1. Aluminiu – 1548 mcg. Necesar pentru aproape toate reacțiile în formarea compușilor proteici și fosfatici. Participă la regenerarea celulelor deteriorate. Susține funcționarea normală a glandei tiroide.
2. Bor – 344 mcg. Previne dezvoltarea bolilor țesutului osos. Participă la metabolismul calciului, fosforului, magneziului. Ajută la creșterea tonusului vital.
3. Fier – 4,41 mg. Este indispensabil în formarea hemoglobinei în sânge, protejează organismul de bacterii, este necesar pentru metabolismul corect al vitaminelor din grupul B.
4. Cobalt – 2 mcg. Participă la sinteza ADN-ului și a aminoacizilor. Este necesar pentru metabolismul normal în organism, stimulează creșterea eritrocitelor.
5. Mangan – 2,46 mg. Reglează nivelul glucozei din sânge, normalizează activitatea cerebrală, procesele din sistemul nervos. Participă la producerea colesterolului, influențează metabolismul lipidic, previne apariția plăcilor de colesterol.
6. Cupru – 390 mcg. Este necesar pentru transformarea fierului în hemoglobină. Participă la procesul de formare a colagenului și la sinteza endorfinelor.
7. Zinc – 2,17 mg. Previne dezvoltarea diabetului, epilepsiei, artritei, reumatismului. Contribuie la vindecarea rapidă a rănilor.

Glucide digerabile:

• Amidon și dextrine – 58 g;
• Monozaharide și dizaharide (zaharuri) – 1,6 g.
• Acizi grași saturați – 0,51 g.
• Acizi grași polinesaturați:
• Acizi grași Omega-3 – 0,07 g;
• Acizi grași Omega-6 – 1,30 g.

Cu ce este benefică cereala sorg

Compoziția chimică unică face produsele din sorg extrem de benefice. Acest bob conține numeroase avantaje față de alte crupe:

1. Nu conține gluten. Datorită glutenului, făina de grâu, secară, orz este potrivită pentru coacere, pâine, paste făinoase. Dar la unele boli, de exemplu celiachie, este strict interzis să se consume alimente care conțin gluten. Atunci vine în ajutor crupele de sorg. Din ele se pot prepara multe feluri de mâncare gustoase pentru a vă diversifica meniul.
2. Conținut ridicat de fibre. Sorgul, spre deosebire de multe culturi de cereale, nu are o coajă necomestibilă, prin urmare se poate găti din bob întreg. Nu doar că are un efect benefic asupra tractului gastro-intestinal, dar este și util persoanelor care suferă de diabet. S-a observat de mult timp că produsele bogate în fibre au un indice glicemic mai scăzut.
3. Conține beta-glucan. Acesta ajută la reducerea nivelului de colesterol, reduce riscul de boli cardiovasculare, intensifică efectul benefic al fibrelor asupra organismului uman.
4. Este un antioxidant natural. Cantitatea de tanini, acizi fenolici și fitosteroli din sorg depășește cantitatea acestor substanțe chiar și din fructe și fructe de pădure. Acest lucru ajută la întărirea imunității, la combaterea îmbătrânirii premature a organismului, la protejarea acestuia de efectele nocive ale mediului înconjurător. Compusul 3-Deoxyanthoxyanin, care se găsește în cantități mari în soiurile întunecate de crupe, contracarează formarea și dezvoltarea tumorilor maligne.
5. Sursă de carbohidrați complecși. Aceștia se asimilează mai lent, ceea ce înseamnă că eliberează treptat energie organismului, fără a provoca o creștere bruscă a zahărului din sânge. Acest lucru este de mare importanță pentru persoanele care suferă de diabet. Cei care țin o dietă de slăbire, terciul fiert din crupe de sorg le va oferi o senzație de sațietate pentru o perioadă îndelungată. Totuși, nu este indicat să exagerați cu produsele din aceste boabe.

Utilizarea în medicină și cosmetologie

Sorgul se utilizează și în scopuri medicale. Vindecătorii populari folosesc nu numai crupele, ci și rădăcinile, frunzele plantei.

1. Toamna târziu sau primăvara devreme se sapă rizomul, care atinge uneori un metru lungime. Se usucă într-o încăpere bine ventilată și se administrează sub formă de infuzie pentru gută, reumatism și nevralgii. Pentru aceasta, se ia o linguriță de rădăcini uscate măcinate și se toarnă peste ele trei pahare de apă clocotită. Recipientul se înfășoară și se lasă la infuzat aproximativ o oră și jumătate. Se administrează câte o lingură de supă cu 30 de minute înainte de masă.
2. Frunzele plantei se folosesc pentru comprese în timpul diareei. Este suficient să le aplicați pe abdomen pentru a simți în scurt timp o ușurare.
3. Infuzia din boabe, preparată la fel ca și cea din rădăcini, se bea ca diuretic și tonic.
4. Medicii sfătuiesc persoanele expuse influențelor nefavorabile ale mediului, fumătorii sau cei care consumă excesiv alcool să includă în alimentație preparate din crupe de sorg. De asemenea, nutriționiștii îl recomandă femeilor însărcinate, mamelor care alăptează și persoanelor în vârstă.
5. În cosmetică, cel mai des se folosesc uleiuri esențiale obținute din soiuri de lămâie. Se adaugă în creme anti-îmbătrânire, tonice, loțiuni. Sorgul boabe se utilizează ca scrub.

Riscuri și contraindicații

Cu toată utilitatea sa, sorgul nu poate fi consumat de persoanele cu intoleranță individuală la produs. Aceasta se poate manifesta atât în formă gravă, cât și sub formă de flatulență obișnuită.

Nu se recomandă preparatele din aceste cereale nici persoanelor cu afecțiuni ale tractului gastro-intestinal în perioada de acutizare. În faza de remisie, introducerea lor în alimentație trebuie făcută cu prudență, după consultarea medicului curant.

Copiilor li se administrează terciuri de sorg numai după vârsta de cinci ani.

Cum se păstrează și de unde se poate achiziționa

În prezent, este aproape imposibil să achiziționați crupe de sorg într-un supermarket obișnuit. Merită să le căutați acolo unde se vând produse pentru alimentație sănătoasă sau în magazinele online. La cumpărare, trebuie să se acorde atenție integrității ambalajului și termenului de valabilitate.

Acasă, sorgul trebuie turnat într-un recipient cu capac etanș. Într-o încăpere uscată, crupele nu își pierd proprietățile benefice timp de aproximativ doi ani. Făina gata cumpărată din această cereală trebuie consumată în decurs de un an.

Cum se utilizează făina de sorg

Făina de sorg poate fi atât cumpărată, cât și preparată acasă din crupe. Cea mai benefică este cea nerafinată, fără îmbogățire.

Pentru prepararea produselor de patiserie, de obicei se amestecă cu făină de grâu, înlocuind aproximativ 15–20% din cantitatea totală cu făină de sorg. Dacă nu se respectă aceste reguli, produsul finit nu se va coace bine și nu va fi pufos.

Folosind doar făină fără gluten, trebuie inclus în compoziția aluatului un ingredient liant – amidon de porumb sau gumă xantan.

Făina de sorg se adaugă și în sosuri pentru îngroșare.

Ce se poate prepara din sorg: rețete

Înainte de a începe prepararea mâncărurilor din sorg, trebuie să știți că va necesita considerabil mai mult timp. Crupele se fierb aproximativ o oră. Gustul propriu slab al produsului poate fi accentuat cu ierburi aromatice sau condimente. Bucătarii experimentați consideră că o astfel de garnitură, dimpotrivă, pune în valoare preparatul principal.

Pentru a prepara 2 porții de terci fărâmicios, se iau 150 de grame de sorg și 3 pahare de apă. Crupele trebuie spălate în apă curentă, apoi se toarnă apă, se adaugă sare și se fierb până când crupele devin moi. Dacă terciul a fost preparat ca fel de sine stătător, atunci se poate adăuga unt.

Salate

Terci de sorg cu mere, stafide și morcovi
Ingrediente: terci de sorg fărâmicios gata preparat – 200 de grame, măr mediu – 2 bucăți, stafide – 0,5 căni, morcov mediu – 2 bucăți, smântână – 4 linguri, suc de lămâie – 2 lingurițe.

Merele se taie cubulețe, morcovii – fâșii subțiri. Stafidele trebuie spălate în apă călduță și uscate. Se adaugă toate componentele în terci și se amestecă.

Saladă de legume și terci de sorg
Ingrediente: 200 de grame de terci gata preparat, 3 roșii, 2 castraveți, 0,25 de varză albă, 2 linguri de ulei vegetal, sare și piper, verdeață.

Spălați legumele și tăiați-le în felii mici. Tocați varza mărunt, frecați-o cu sare pentru a-i da zeamă. Amestecați toate ingredientele și lăsați-le două ore la rece. Înainte de a servi, presărați verdeață.

Aperitiv „Săturos”
Ingrediente: 200 de grame de terci de sorg gata preparat, rece și afânat, 200 de grame de ceapă verde, 3 ouă de găină, 1 cană de brânză de oaie rasă, 1 lingură de maioneză sau smântână, mărar, sare, piper.

Fierbeți ouăle, răciți-le, curățați-le și tăiați-le în două. Tocați ceapa. Amestecați terciul cu brânza de oaie, ceapa și maioneza. Decorați deasupra cu felii de ou și presărați mărar.

Supe

Borș cu carne și sorg
Ingrediente: 350 de grame de carne de porc, 4 linguri de sorg fiert, 1 sfeclă mică, 0,25 de căpățână de varză, 2 cartofi, 3 roșii mijlocii, 1 ceapă, 1 morcov mijlociu, câte o jumătate de rădăcină de țelină și de pătrunjel, 1 lingură de oțet 9%, piper, sare, frunză de dafin, verdeață.

Spălați carnea, uscați-o, turnați apă peste ea și puneți-o la foc. După ce dă în clocot, îndepărtați spuma și reduceți flacăra. Cât timp fierbe supa, spălați sfecla și tocați-o mărunt. Curățați roșiile de coajă, tăiați-le în felii mici și înăbușiți-le împreună cu sfecla, adăugând oțet. Tocați mărunt ceapa și morcovul și căliți-le până ce ceapa devine aurie. Curățați cartofii și tăiați-i cubulețe, tocați varza. În supa gata preparată puneți varza, cartofii și fierbeți un sfert de ceas după ce dă în clocot. Adăugați tot acolo sfecla, crupa de sorg fiartă și celelalte legume. După 8–9 minute sărați și piperați după gust, puneți frunza de dafin. Opriți focul și lăsați borșul sub capac aproximativ o jumătate de oră. Serviți adăugând în farfurie o lingură de smântână și verdeață tocată.

Supă dietetică de varză cu terci de sorg
Ingrediente: 3 linguri de terci de sorg gata preparat, un buchet de măcriș, un buchet de spanac, 3 cartofi, 1 căpățână de ceapă, 1 rădăcină de pătrunjel, 4 ouă de găină, verdeață, smântână, sare, piper.

Spălați verdeața și tocați-o. Tăiați ceapa și rădăcina de pătrunjel și căliți-le în ulei vegetal. Fierbeți apa și puneți în ea cartofii tăiați în felii. După 15 minute adăugați ceapa, pătrunjelul, terciul de sorg și verdeața. Sărați și piperați. Lăsați supa acoperită să stea aproximativ 15–20 de minute. Serviți împreună cu supa smântână și verdeață.

Feluri principale

Carne de porc înăbușită cu legume și sorg
Produse necesare: mușchi de vită – 400 de grame, terci de sorg gata preparat – 1,5 căni, ardei gras – 2 bucăți, vânătă – 1 bucată, morcov mijlociu – 1 bucată, roșii proaspete – 2 bucăți, ceapă – 2 căpățâni, supă de carne – 1 litru, făină de grâu – 2 linguri, usturoi – 3 căței, mărar, frunză de dafin, sare, piper.

Spălați carnea și uscați-o cu un prosop de hârtie. Tăiați-o în cuburi de mărime medie și prăjiți-o, adăugând ceapa și morcovul tăiate julienne. Spălați ardeiul, curățați-l de semințe și de cotor, tăiați-l și prăjiți-l. Spălați vinetele, îndepărtați cotorul, tăiați-le în felii mici, sărați-le și lăsați-le 10–15 minute. După aceea, stoarceți sucul din ele pentru a scăpa de amăreala în exces, treceți-le prin făină și prăjiți-le. Îndepărtați coaja de pe roșii, tăiați-le și căliți-le în ulei vegetal. În terciul de sorg adăugați carnea, legumele, sarea, piperul după gust, turnați bulionul și fierbeți înăbușit până este gata, amestecând periodic. La sfârșitul gătitului, stoarceți usturoiul în cratiță. Înainte de a servi, presărați mărar.

Șnițel cu terci de sorg
Ingrediente: 400 grame de carne de vițel, 2 ouă de găină, 0,5 pahare de terci de sorg gata preparat și sfărâmicios, 40 grame de ketchup, 2 cepe, 2 căței de usturoi, 0,25 lingurițe de acid citric, 150 grame de pastă de tomate, 0,5 pahare de smântână, 3 linguri de făină de grâu, piper măcinat, sare, verdeață.

Spălați carnea, uscați-o, tocați-o mărunt sau treceți-o prin mașina de tocat. În carnea tocată adăugați terciul de sorg gata preparat, ceapa tocată mărunt, ouăle crude, acidul citric, verdeața, sarea, piperul, ketchupul, stoarceți usturoiul. Amestecați totul bine, porționați și modelați șnițele. Înainte de prăjire, treceți-le prin făină sau prin pesmet. Puteți servi preparatul gata cu legume proaspete, sos de smântână.

Foto sorg