Făină de mazăre: proprietăți benefice și contraindicații

Făina de mazăre este un produs obținut din prelucrarea mazării uscate. Deși în antichitate era folosită pe scară largă în bucătăria tradițională rusă, cu timpul a fost dată uitării. Dar astăzi, când interesul pentru alimentația sănătoasă este în creștere, iar mulți oameni trebuie să caute produse fără gluten, făina de mazăre redevine populară.

Compoziția și conținutul caloric

Făina de mazăre nu poate fi considerată un produs cu conținut caloric redus. Valoarea energetică este de 298 kcal la 100 g. Cu toate acestea, dacă se analizează compoziția, devine clar de ce este numită dietetică.

Făina de mazăre conține 20–30% proteină, care este perfect absorbită de organism. De asemenea, depășește făina de grâu în ceea ce privește conținutul de vitamine, macro- și microelemente, precum și de aminoacizi benefici, cum ar fi lizina și treonina. În același timp, compoziția chimică a făinii de mazăre permite utilizarea acesteia pentru fabricarea diverselor produse de panificație și cofetărie, unde înlocuiește făina de grâu.

Făina de mazăre conține următoarele elemente (la 100 g):

1. Vitamina B1 (54% din necesarul zilnic). Acesta este un element esențial al metabolismului glucidic și energetic. Este responsabil de metabolism, ajutând organismul să obțină energie, nu să acumuleze rezerve de grăsime. De asemenea, este necesară pentru funcționarea normală a SNC și a sistemului cardiovascular.
2. Vitamina B5 (acid pantotenic, în făină se găsește 44% din necesarul zilnic). Este necesară pentru metabolismul glucidic, proteic și lipidic. Normalizează nivelul colesterolului din sânge, participă la sinteza hormonilor, inclusiv prin menținerea funcției cortexului suprarenal. Lipsa sa duce la deteriorarea stării pielii și a mucoaselor.
3. Colină (40% din normă). Această substanță intră în compoziția lecitinei, ceea ce o face un ingredient esențial pentru metabolismul lipidic. Îmbunătățește starea ficatului, ajută la eliminarea rezervelor de grăsime.
4. Vitamina H (38% din normă). Ajută la descompunerea grăsimilor și favorizează absorbția aminoacizilor, inclusiv a celor conținuți în făina de mazăre. De asemenea, este responsabilă pentru frumusețea și tinerețea pielii.
5. Vitamina PP (32,5% din normă). Joacă un rol important în procesele metabolice. Asigură un proces digestiv normal, are un efect benefic asupra sistemului nervos, îmbunătățește starea pielii.
6. Vitamina B6 (13,5%). Crește imunitatea naturală a organismului, este responsabilă pentru normalizarea metabolismului lipidic, reglează pofta de mâncare, asigură tinerețea și sănătatea pielii.
7. Potasiu (34,9% din necesarul zilnic). Este necesar pentru reglarea echilibrului hidric, participă la funcționarea sistemului cardiovascular, reglează presiunea arterială.
8. Fosfor (41,1% din necesarul zilnic). Este necesar nu numai pentru procesele metabolice, ci și pentru mineralizarea dinților și a oaselor, precum și pentru îmbunătățirea activității mentale.
9. Magneziu (26,8% din necesar). Este necesar pentru absorbția normală a calciului și a sodiului. Previne dezvoltarea bolilor cardiovasculare, ajută la combaterea crampelor.
10. Seleniu (23,8%). Este un element cu efect antioxidant și imunomodulator. De asemenea, participă la producerea hormonilor tiroidieni.
11. Zinc (26,5% din necesar). Cunoscut ca un element antiinflamator. Consumul său ajută la normalizarea funcției sistemului reproducător. De asemenea, are un efect benefic asupra celulelor hepatice.

În plus, făina de mazăre conține foarte mult molibden (până la 120% din necesarul zilnic). Din punct de vedere medical, această substanță este valoroasă deoarece este un cofactor al enzimelor care susțin metabolismul purinelor. Aceasta înseamnă că ajută la prevenirea dezvoltării gutei – o boală asociată cu tulburări ale metabolismului purinelor.

Conținutul ridicat de cobalt (131% din necesarul zilnic) este, de asemenea, unul dintre avantajele făinii de mazăre ca produs dietetic, deoarece această substanță participă la metabolismul acizilor grași.

De asemenea, făina de mazăre conține crom, siliciu, mangan, cupru, numeroși aminoacizi benefici. Și, în același timp, rămâne unul dintre cele mai accesibile produse alimentare, deoarece poate fi preparată chiar și acasă în scopuri culinare și medicinale.

Beneficiile făinii de mazăre

Făina de mazăre nu conține foarte multe vitamine, dar conține suficiente minerale, ale căror proprietăți determină beneficiile acestui produs. În primul rând, trebuie menționat că proteina din făina de mazăre este asimilată de organism mai bine decât proteinele de origine animală. Aceasta contribuie atât la îmbunătățirea digestiei în general, cât și la normalizarea metabolismului. Dar avantajele produsului nu se limitează la acestea.

Făina de mazăre are următoarele proprietăți benefice:

1. Efect tonic general, inclusiv prin întărirea imunității naturale.
2. Îmbunătățirea stării pielii datorită conținutului de componente precum lizina și piridoxina.
3. Normalizarea funcției sistemului endocrin.
4. Prevenirea îmbătrânirii premature datorită antioxidanților.
5. Asigurarea proceselor digestive normale, în care toate componentele benefice obținute din alimente sunt absorbite în cea mai mare măsură.
6. Eliminarea constipației.
7. Normalizarea nivelului colesterolului din sânge.
8. Prevenirea formării cheagurilor de sânge.
9. Asigurarea proceselor metabolice, ceea ce permite combaterea excesului de greutate.
10. Îmbunătățirea abilităților cognitive prin stimularea activității cerebrale.

Pentru femei, făina de mazăre este benefică deoarece conține calciu (11,5% din necesarul zilnic), ceea ce ajută la întărirea oaselor, fiind deosebit de important în perioada menopauzei pentru prevenirea osteoporozei. De asemenea, trebuie menționat că făina de mazăre conține destul de mult seleniu, care, în primul rând, este un antioxidant ce permite încetinirea îmbătrânirii premature, iar în al doilea rând, reglează nivelul hormonilor tiroidieni și previne dezvoltarea bolilor glandei tiroide. În sfârșit, acest produs conține mult siliciu (276% din necesarul zilnic), iar această substanță este responsabilă de producerea colagenului, care asigură elasticitatea și tinerețea pielii.

Pentru bărbați, făina de mazăre este benefică deoarece conține o cantitate destul de mare de zinc – acest lucru permite prevenirea bolilor inflamatorii ale prostatei. De asemenea, trebuie remarcat faptul că făina conține mult seleniu – acest element permite evitarea bolilor coloanei vertebrale și ale articulațiilor.

Făina de mazăre are un efect ușor diuretic și colagog, ceea ce este benefic în multe boli. Cu toate acestea, înainte de utilizare se recomandă consultarea medicului, deoarece, de exemplu, în cazul colecistitei însoțite de formarea de pietre, aceste proprietăți pot fi chiar dăunătoare.

Făina de mazăre este benefică în timpul sarcinii, nu numai pentru că conține multe vitamine din grupul B sau proteine ușor asimilabile. Ea conține suficient fier, care previne dezvoltarea anemiei, cu care se confruntă viitoarele mame. De asemenea, conține cobalt, care este responsabil de absorbția acidului folic, necesar pentru dezvoltarea normală a fătului.

Copiilor de vârstă fragedă nu li se administrează făină de mazăre, deoarece sistemul lor digestiv nu este încă suficient de dezvoltat pentru a o digera. Dar în alimentația copilului peste trei ani, făina de mazăre este inclusă în mod regulat, începând cu o cantitate mică. Este deosebit de benefică pentru copiii care suferă de boală celiacă, deoarece nu conține gluten și, în același timp, contribuie la creșterea și dezvoltarea lor normală.

Utilizarea făinii de mazăre în medicină

Făina de mazăre are un indice glicemic scăzut (35 de unități). Prin urmare, spre deosebire de făina de grâu și de orez, poate fi consumată în cazul diabetului zaharat de tip 2. În medicina populară, este chiar considerată un remediu pentru această boală. Și există o explicație științifică pentru aceasta – făina de mazăre conține crom, care normalizează sensibilitatea la insulină. Se recomandă administrarea a 1/2 linguriță înainte de masă, cu apă.

În medicina populară, se recomandă administrarea făinii de mazăre câte 1 lingură de trei ori pe zi pentru îmbunătățirea stării pielii și pentru combaterea obezității. Cu toate acestea, medicii recomandă să începeți cu o cantitate mai mică – cel puțin 0,5–1 linguriță. Se consideră că această doză nu numai că va reduce manifestările diabetului zaharat, dar va ajuta și la scăparea de durerile de cap, va servi drept mijloc de prevenire a aterosclerozei și va îmbunătăți activitatea creierului.

Făina de mazăre în cosmetică

Din făina de mazăre se prepară diverse produse cosmetice pentru pielea feței sau a mâinilor. Se utilizează și pentru îngrijirea părului. Principalele avantaje ale acestui ingredient constau în versatilitatea și multifuncționalitatea sa. Făina este potrivită pentru orice tip de piele – atât pentru cea uscată, cât și pentru cea normală, grasă și mixtă. Totul depinde de modul în care se diluează făina – cu apă, lapte, chefir, miere sau uleiuri de bază.

Important: la utilizarea produselor cosmetice de casă există întotdeauna riscul de a dezvolta o reacție alergică la vreun component. Dacă după aplicarea făinii de mazăre pe piele apare o erupție roșie, iritație însoțită de mâncărime, atunci procedura trebuie abandonată.

Pentru față

Se pot face următoarele măști pentru față:

1. Pentru pielea uscată și normală. La 300 g de făină de mazăre se adaugă puțină apă călduță pentru a obține o pastă, apoi se adaugă lapte până la consistența unei smântâni groase. Amestecul obținut se ține la foc mic timp de 30 de minute, amestecând periodic. Apoi compoziția se răcește și i se adaugă 5–7 picături de ulei esențial de rozmarin. Masca se aplică pe față, se lasă 15 minute, apoi se clătește cu apă călduță.
2. Pentru pielea grasă. Făina de mazăre se amestecă cu chefir sau lapte bătut ușor încălzit, astfel încât să se obțină o masă nu prea groasă. Produsul se aplică pe piele timp de 15 minute, apoi se clătește fără a utiliza produse cosmetice. Trebuie reținut că masca va avea un ușor efect de albire, care poate fi intensificat prin adăugarea unui pic de suc de lămâie proaspăt stors.
3. Masca întineritoare. Făina de mazăre se amestecă cu miere în proporții egale. Amestecul se aplică pe față timp de 15–20 de minute, apoi se clătește cu apă călduță.

După toate măștile enumerate, se recomandă să vă spălați a doua oară cu apă rece, pentru a strânge porii.

Pentru păr

Pe bază de făină de mazăre și henna incoloră se poate face o mască pentru întărirea și stimularea creșterii părului. La 2 linguri de făină se iau aceeași cantitate de henna incoloră și 1 lingură de ulei de brusture sau de măsline, precum și 1 gălbenuș proaspăt de ou. Toate ingredientele se amestecă, se adaugă puțină apă călduță până la consistența smântânii. Masca se încălzește jumătate de minut în cuptorul cu microunde, se aplică pe părul umed timp de jumătate de oră, apoi se clătește fără a folosi șampon.

În îngrijirea tradițională chinezească a părului există o procedură care folosește făina de mazăre, care ajută la curățarea părului și a scalpului fără a le usca. Pentru aceasta, se ia făină de mazăre și se toarnă apă călduță până la consistența unei smântâni groase (pentru a nu se forma cocoloașe, trebuie amestecat continuu). Apoi se lasă la infuzat peste noapte. Dimineața, masa obținută se aplică pe scalp și pe păr pe toată lungimea și se lasă timp de jumătate de oră, apoi se clătește cu apă călduță fără a folosi șampoane și balsamuri. Acest remediu este indicat pentru părul gras, deoarece ajută la eliminarea excesului de sebum.

Riscuri și contraindicații

Făina de mazăre nu conține substanțe nocive. Cu toate acestea, atunci când este consumată în cantități mari, pot apărea neplăceri precum flatulență, balonare și tulburări digestive.

Contraindicații:

1. Făina de mazăre nu este recomandată a fi consumată în mod regulat de către persoanele în vârstă, dacă acestea au probleme digestive.
2. Făina de mazăre este contraindicată în bolile de rinichi, inclusiv în nefrita acută. Nu este de dorit să fie inclusă în meniu în caz de colecistită acută.
3. În cazul formei acute de pancreatită, gastrită, boală ulceroasă și alte boli inflamatorii ale tractului gastrointestinal, făina de mazăre este contraindicată. Dar poate fi inclusă în cantități mici în alimentație în cazul formelor cronice ale acestor boli, cu condiția unei remisiuni stabile. Și, desigur, este necesar să vă consultați mai întâi cu medicul.

Cum se alege și se păstrează

Atunci când alegeți orice fel de făină, este foarte important să verificați integritatea ambalajului, altfel există riscul ca în interior să existe umezeală. În plus, ambalajul trebuie să fie din hârtie, deoarece în polietilenă făina nu respiră. Înainte de cumpărare, ar trebui să verificați și data de expirare. Făina de mazăre nu se păstrează mult timp, așa că nu merită să o cumpărați de rezervă.

Cea mai apreciată este așa-numita făină de mazăre în stil vechi rusesc, care este o făină de măcinare grosieră sau integrală, fiind cea mai sănătoasă. În magazin, desigur, nu o puteți examina, dar, în general, trebuie să știți că făina de mazăre de calitate trebuie să aibă o nuanță bej deschis. Și cu cât gradul de măcinare este mai fin, cu atât calitatea este mai înaltă și culoarea mai deschisă. Bineînțeles, trebuie să verificați imediat ca făina să nu aibă puncte întunecate, cocoloașe, gândaci etc.

Făina de mazăre bună, care a fost păstrată corect, nu este amară, nu are acrișoare, iar gustul poate fi caracterizat ca fiind ușor dulceag. Nu trebuie să existe niciun gust de mucegai sau miros neplăcut, la fel cum nu trebuie să existe senzația de nisip pe dinți la degustare. În stare uscată, făina nu trebuie să aibă niciun miros, dar dacă turnați puțină apă fierbinte peste ea, va apărea mirosul caracteristic de mazăre.

Făina de mazăre se verifică în felul următor – trebuie să luați o cantitate mică de produs și să o strângeți în mână. Făina de calitate nu formează cocoloașe. Făina umedă se va lipi de piele.

Se recomandă păstrarea făinii de mazăre fie în pungi de hârtie, fie în săculeți de pânză, într-un loc uscat și întunecat, pentru a nu se oxida și a nu absorbi umezeală.

Cum se prepară făina de mazăre acasă

Făina de mazăre poate fi preparată acasă din boabe de mazăre uscate. Cea mai simplă variantă este să măcinați mazărea uscată într-o râșniță de cafea până la stare de pulbere. Nu veți putea obține o cantitate mare de făină dintr-o dată prin această metodă, dar pentru a o adăuga într-o caserolă sau pentru scopuri terapeutice și cosmetice, este o opțiune bună.

Există și o variantă mai complexă, dar făina rezultată este mai fină, iar preparatele – mai gustoase. Pentru prepararea prin această metodă, se fierbe terci de mazăre (din mazăre uscată) și se pasează în blender. Apoi piureul obținut se întinde pe o tavă și se usucă în cuptor la temperatura minimă posibilă. Periodic, masa se amestecă. În final, se obține o pulbere de consistență fină, fără mirosul caracteristic. Din aceasta se pot prepara chiar și dulciuri și produse de cofetărie.

Indiferent de modul în care a fost obținută făina de mazăre, aceasta trebuie mai întâi așezată pe o pânză albă, distribuită uniform într-un strat nu mai gros de 2 cm. Această făină trebuie să stea o perioadă într-un loc uscat, pentru a se evapora umezeala rămasă. Dacă se desprinde ușor de pe pielea mâinilor, înseamnă că este complet gata. Totuși, înainte de utilizare, se recomandă să fie cernută.

Ce se poate prepara din făină de mazăre: rețete

Făina de mazăre este un produs dietetic excelent. În procesul de preparare, păstrează toate substanțele benefice pentru care este apreciată. În același timp, ea absoarbe foarte puțină grăsime. Din făina de mazăre se prepară supe, clătite și plăcințele. Adevărul este că pentru coacere este mai bine să fie combinată cu altă făină, nu neapărat de grâu, ci și de ovăz sau de hrișcă.

Clătite pufoase

Plăcințelele din făină de mazăre sunt populare în bucătăria tradițională indiană. Pentru prepararea lor, la 10 linguri de făină de mazăre se iau 5 linguri de făină de ovăz, de hrișcă sau de grâu. De asemenea, vor fi necesare următoarele ingrediente: 1 roșie, 1 cățel de usturoi, 1 linguriță de rădăcină de ghimbir măcinată sau cantitatea corespunzătoare de pudră, sare și turmeric după gust.

Într-un castron se amestecă făina și condimentele uscate, apoi se începe să se adauge treptat apă rece, într-un fir subțire, pentru a se obține un aluat suficient de gros pentru plăcințele. Roșia se decojește și se toacă în blender cu verdețuri, apoi se adaugă la aluatul obținut. Acesta nu trebuie să fie lejer, ci trebuie să se obțină o consistență elastică, adăugând puțină făină dacă este necesar. Din aluat se formează plăcințele și se prăjesc pe ambele părți într-o tigaie antiaderentă.

Clătite

Clătitele din făină de mazăre se pot prepara atât cu apă, cât și cu chefir. Există și alte rețete – de exemplu, cele indiene cu ghimbir, dar nu se bucură de aceeași popularitate.

Dacă se prepară clătitele pe apă, se va obține un fel de lipie azimă, care poate fi servită cu salată de legume, cu produse lactate fermentate sau ceapă prăjită. Se iau 200 g de făină de mazăre, 1 ou, sare după gust. Oul se amestecă cu făina, apoi se adaugă apă călduță până se obține o consistență de smântână. Apoi clătitele se coc ca cele obișnuite, din făină de grâu. Se poate adăuga zahăr în aluat, caz în care este mai bine să se servească cu miere sau gem.

A doua variantă – clătite pe chefir. Se iau 5 linguri de făină de mazăre și 3 linguri de făină de grâu, 200 ml de chefir, 1 ou, sare și ulei după gust. Ambele tipuri de făină se amestecă și se cerne, apoi se adaugă oul și chefirul. Dacă este necesar, se poate adăuga puțină apă pentru ca amestecul să nu fie gros. Apoi se coc clătitele în tigaie în mod obișnuit.

Terci

Terciul din făină de mazăre se gătește atât pe aragaz, cât și în multicooker. Proporția este: 2 căni de apă și 1 cană de făină de mazăre. Se amestecă pentru a obține o suspensie. Sarea sau zahărul se adaugă după gust. La prepararea pe aragaz, suspensia se fierbe la foc mediu până devine piure. La prepararea în multicooker, se alege modul „Terci” sau „Tocană”. Acompaniamentele pentru terci pot fi diverse – de exemplu, rădăcină de țelină înăbușită cu morcovi și ceapă, ciuperci înăbușite în smântână etc. Nu se recomandă combinarea acestui produs cu carne din cauza conținutului ridicat de proteine vegetale. Terciul dulce poate fi servit cu miere și fructe uscate.

Supă

Supa din făină de mazăre se prepară foarte simplu. Poate fi o supă-cremă, pentru care sunt necesare 6 linguri de făină la 1 l de apă, sare, condimente și verdeață după gust. Atunci este suficient să diluați făina cu apă pentru a nu fi cocoloașe, să adăugați sare și condimente, să aduceți la fierbere, amestecând constant, și să serviți cu verdeață.

A doua variantă – să fierbeți cartofi, ceapă și morcovi, ca pentru o supă obișnuită. Diluați făina de mazăre cu apă până la dispariția cocoloașelor, adăugați la semifabricatul cu legume, aduceți la fierbere și serviți cu verdeață.

Chișel

În Rusia, în trecut, jeleul de mazăre se făcea din mazăre uscată. Dar din făină iese mai fin și poate fi consumat chiar și de persoanele cu boli ale tractului gastrointestinal.

Proporția clasică – la 2 căni de mazăre se iau 5 căni de apă și se fierb la foc mic timp de 30–40 de minute. Sarea și condimentele se adaugă după gust. Apoi se răcește, se toarnă într-o formă și se lasă la frigider pentru 3–4 ore, până se întărește. Mulți bucătari propun să preparați jeleul de mazăre cu ciuperci. În acest caz, ciupercile cu ceapă se prăjesc separat. Jeleul întărit se servește cu prăjeală de ciuperci. Se obișnuiește să se mănânce tăiat în felii.

Fapte interesante despre mazăre

1. În lume există doar șapte specii de mazăre, deși este unul dintre cele mai sănătoase produse, conținând multă fibră. În schimb, soiurile de mazăre sunt mult mai numeroase. Se spune că Thomas Jefferson, al treilea președinte al SUA, cultiva în moșia sa câteva zeci de soiuri.
2. Unii oameni de știință presupun că mazărea a fost una dintre primele culturi cultivate de om în epoca revoluției agrare, acum 10.000 de ani. Se consideră că a început să fie cultivată pentru prima dată în bazinul Mării Mediterane și în Orientul Îndepărtat. Tocmai în aceste regiuni joacă încă un rol foarte important în gastronomie, deși astăzi este răspândită în întreaga lume. Cel mai mult se cultivă în China și Rusia, dar în topul trei lideri se află și Canada. Unele soiuri de mazăre de semănat pot atinge până la 2 m înălțime.
3. Mazărea conține multă proteină. În secolele XIX–XX, această proprietate a fost folosită pentru prepararea cârnaților de înlocuire, care făceau parte din rația soldaților germani până la cel de-al Doilea Război Mondial. Adevărul este că, în majoritatea cazurilor, totuși se adăuga slănină sau carne.

Fotografie cu făină de mazăre