Făina de in: proprietăți benefice și contraindicații

Inul este cunoscut oamenilor din cele mai vechi timpuri. Frumoasele sale flori albastre sunt elogiate în cântece și au devenit de multă vreme podoaba parcurilor și a grădinilor. Însă nu toată lumea cunoaște proprietățile benefice ale acestei plante minunate.

Inul nu este renumit doar pentru frumusețea sa. Această plantă a oferit oamenilor, de câteva milenii, fibre lungi și rezistente, din care se fabricau de secole țesături ecologice și se coseau haine, mai ales în mediul țărănesc, se împleteau frânghii.

Nu mai puțin valoroase au fost întotdeauna și semințele de in, din care se extrăgea uleiul benefici și se făcea făină. Făina era de două feluri: din semințe întregi proaspete și din turtă, rămasă după presarea uleiului. Ambele tipuri de făină se deosebeau între ele prin proprietăți și compoziție. Făina preparată din turtă era considerată mai benefică. În compoziția ei nu era ulei, prin urmare se putea păstra mult mai mult decât cea integrală.

Compoziția și conținutul caloric

De obicei, făina de in se fabrică din semințe după presarea uleiului. Ea reprezintă o pulbere uscată, gălbuie, de măcinare fină, care se poate păstra câteva luni.

Conținutul caloric al unui astfel de produs este semnificativ mai mic decât al oricărei făini din boabe de cereale. La 100 g de semințe se înregistrează între 270 și 305 kcal, în funcție de metoda de producție (cantitatea de ulei rămasă în produs). Indicele glicemic al făinii este de 35 de unități.

Valoarea energetică (valori medii):

• grăsimi – 10 g;
• proteine – de la 36 la 48 g;
• carbohidrați – 10 g.

Compoziția minerală a semințelor de in este, de asemenea, destul de bogată:

• calciu;
• potasiu;
• sodiu;
• fier;
• crom;
• fosfor;
• zinc;
• magneziu;
• cupru;
• seleniu;
• mangan.

Semințele conțin vitaminele A, C, B1, B2, B3, B4, B5, B6, B9, E, K. În plus, în compoziția produsului intră acizii grași esențiali omega-3 și omega-6, proteine vegetale, lignani (fitoestrogeni), fibre, componente antibacteriene și antifungice.

După compoziția aminoacizilor, proteinele făinii de in sunt apropiate de proteina din soia dietetică și reprezintă un produs alimentar valoros.

Dacă vorbim despre făina din boabe întregi de in, atunci conținutul caloric va fi semnificativ mai mare – 534 kcal la 100 g de produs. Aceasta se întâmplă din cauza conținutului ridicat de ulei de in din produs.

Valoarea sa energetică arată altfel:

• grăsimi – 42 g;
• proteine – 19 g;
• carbohidrați – 30 g.

La prima vedere, acest produs seamănă cu o cereală măcinată grosier, cu o consistență umedă. Poate fi păstrat doar în frigider, și nu mai mult de trei zile, deoarece uleiul vegetal conținut începe rapid reacții oxidative și devine rânced. Cel mai bine este să preparați o astfel de făină imediat înainte de utilizare.

Cu ce este benefică făina de in

Beneficii generale

Făina din semințe de in a fost eliminată pe nedrept din alimentația noastră. Treptat, acest produs-minune își recapătă locul. Nu este de mirare, deoarece are numeroase calități benefice pentru sănătate. Consumul zilnic al acestuia cu alimente poate îmbunătăți considerabil starea de bine și chiar ajuta la vindecarea unor boli.

Trebuie reținut că făina de in este un supliment alimentar, nu un produs de sine stătător. Ea poate aduce beneficii doar dacă este consumată regulat și în cantități mici. De exemplu, nu poate înlocui complet făina obișnuită din cereale, ci doar o parte din aceasta.

Proteinele vegetale din făina de in, după cum s-a menționat deja, au proprietăți dietetice și sunt foarte bine asimilate de organism. Este important de notat că făina de in nu conține gluten, deci produsul nu este alergen.

Făina de in este un remediu testat pentru tratarea infecțiilor tractului respirator superior și, în plus, poate ajuta și la ameliorarea tusei.

Fibrele alimentare din compoziția produsului „mătură” excelent toate depunerile nocive de pe pereții intestinali.

Vitaminele din grupul B normalizează procesele metabolice și stabilizează funcționarea sistemului nervos, ajutând la combaterea eficientă a stresului, insomniei și oboselii cronice.

Lignanii și vitamina E, acționând ca antioxidanți, previn bolile oncologice.

Potasiul, magneziul și aminoacizii întăresc mușchiul inimii și pereții vaselor de sânge, normalizează tensiunea arterială, prevenind ateroscleroza și varicele. Are loc subțierea sângelui, iar nivelul colesterolului scade. De aceea, produsul este recomandat în cazul coagulării crescute a sângelui. Are loc îmbunătățirea circulației sanguine la nivelul creierului, iar memoria se îmbunătățește.

Acizii grași polinesaturați influențează regenerarea celulelor din organism, contribuind la refacerea acestora și la eliminarea produselor de degradare. În special, acest lucru se referă la celulele hepatice. În același timp, se intensifică fluxul biliar, ceea ce constituie o excelentă profilaxie a litiazei biliare.

Prezența vitaminelor A și E are un efect pozitiv asupra pielii și părului. Se netezesc ridurile fine, zonele de piele slăbite se tonifiază, inflamațiile dispar. Părul capătă strălucire și volum, rădăcinile se întăresc.

Făina de in este benefică aproape tuturor persoanelor, indiferent de vârstă și sex. Cu toate acestea, se pot evidenția anumite proprietăți ale acestui produs care vor fi utile în situații specifice.

Pentru femei

După cum s-a menționat deja, semințele de in sunt bogate în lignani – fitoestrogeni. Un echilibru corect al estrogenilor în organism este necesar femeii de-a lungul întregii sale vieți, iar deficitul acestora poate duce la perturbarea funcționării întregului organism.

Fitoestrogenii ajută la normalizarea ciclurilor lunare și la îmbunătățirea stării de bine în zilele critice. Semințele de in conțin fier, care menține nivelul normal al hemoglobinei, ce scade în timpul pierderii naturale de sânge. Același factor ajută pe femeie să se recupereze mai rapid după naștere sau operații la organele reproductive. În plus, lignanii protejează organismul feminin de tumorile canceroase.

În timpul reconfigurării hormonale, multe fete tinere resimt disconfort și anxietate, ceea ce se explică și prin deficiența de estrogeni. Reîncărcarea rezervei lor este pe deplin la îndemâna produsului din in.

În perioada menopauzei, fitoestrogenii pot oferi femeii un serviciu neprețuit. Consumul regulat de făină de in reduce intensitatea bufeurilor și a transpirației, acționează pozitiv asupra stării psihoemoționale și ameliorează anxietatea și incertitudinea.

Fitoestrogenii ajută la menținerea stării de fertilitate a soților la un nivel corespunzător. Această circumstanță este importantă în planificarea conceperii unui copil sănătos.

Pentru bărbați

Datorită proprietăților antimicrobiene, făina de in previne excelent prostatita și alte boli inflamatorii la bărbați.

Ca urmare a îmbunătățirii irigației sanguine și a creșterii calității compoziției sângelui, se produce o sinteză naturală de testosteron. Aceasta, la rândul său, stabilizează starea emoțională a bărbatului, ameliorează senzația de anxietate și tensiune. Normalizarea cantității de testosteron îmbunătățește starea mușchilor și oaselor, reglează producerea unui număr optim de spermatozoizi și crește potența.

Deși estrogenii sunt considerați hormoni „feminini”, organismul masculin are, de asemenea, o nevoie vitală de ei și sunt chiar produși în cantități mici. Aceștia participă la întărirea oaselor, normalizarea nivelului de glucoză din sânge, stimulează circulația cerebrală și protejează împotriva dezvoltării tumorilor canceroase. Prin urmare, afirmația că hormonii feminini pot dăuna organismului masculin este nefondată.

În timpul sarcinii

În timpul sarcinii, consumul de făină de in ca unul dintre componentele unei alimentații sănătoase va fi, de asemenea, foarte benefic pentru mamă și pentru viitorul copil. Produsul permite combaterea cu succes a toxicozei precoce. Setul bogat de microelemente și vitamine permite refacerea consumului lor crescut de către organismul matern, normalizând fondul psihoemoțional și având un efect general de vindecare.

Efectul laxativ al inului va aduce un beneficiu semnificativ în a doua jumătate a sarcinii, ca unul dintre mijloacele de prevenire a constipației. Când fătul crește activ în dimensiuni, el comprimă din ce în ce mai mult intestinul matern, ceea ce duce adesea la retenția maselor fecale. Efectul laxativ al inului se va dovedi oportun aici.

Pentru viitorul bebeluș, componentele făinii de in se dovedesc, de asemenea, foarte utile. Observațiile din cadrul studiilor privind influența semințelor de in consumate de viitoarea mamă asupra dezvoltării fătului au arătat că la copil creierul începea să se dezvolte mai rapid. După naștere, astfel de bebeluși învățau mai activ și asimilau mai repede informațiile noi.

Important! Trebuie să ținem cont de lignanii conținuți în semințele de in, care, în esență, sunt fitoestrogeni. Dacă în timpul sarcinii există risc de avort spontan, făina de in este contraindicată viitoarei mame, pentru a nu perturba echilibrul hormonal oricum fragil.

În timpul alăptării

În timpul alăptării, făina de in influențează pozitiv lactația, îmbunătățind compoziția și calitatea laptelui matern și făcându-l mai hrănitor. Primind acest lapte, copilul va crește mai sănătos și mai viguros.

Făina de in după naștere ajută femeia să își recupereze mai repede forțele și să își crească imunitatea, să scape de focarele de microinflamații. Are loc normalizarea somnului și scăderea riscului de stres. Toate acestea, la rândul lor, sporesc volumul și calitatea lactației.

Totuși, tânăra mamă trebuie să țină cont că doar produsul natural este util și, cel mai bine, proaspăt preparat. De aceea, este mai bine să renunțe la suplimentele farmaceutice care conțin făină de in și să folosească produsul în formă pură.

Cel mai bine este să înlocuiți o parte din făina de cereale cu făină de in la coacere. Puteți consuma acest produs tămăduitor sub formă de kisel sau terci. La încălzirea semințelor de in și a produselor din acestea, substanțele utile practic nu se distrug, așa că le puteți folosi fără grijă în preparatele calde.

Cu toate acestea, în ciuda tuturor aspectelor pozitive ale consumului de făină de in în perioada alăptării, la bebeluș se poate manifesta o intoleranță individuală la componentele produsului, pe care le va primi prin laptele matern. De aceea, mama trebuie să urmărească foarte atent digestia copilului. Dacă apare diareea, administrarea făinii de in trebuie oprită imediat.

Pentru copii

Deși nu există studii clinice centralizate publicate privind influența semințelor de in asupra organismului copilului, acest produs are totuși puține contraindicații. Se permite administrarea lui copiilor sub formă de decoct sau kisel, câte 10 picături, începând de la 6 luni. De la un an la trei ani, doza se mărește la 0,5 lingurițe. De la 3 la 7 ani, copiii pot consuma decoct sau kisel câte 1 linguriță, iar după 7 ani – câte 1 lingură.

Pe lângă faptul că făina de in îmbogățește organismul copilului cu un întreg complex de vitamine și microelemente, indicație pentru utilizare pot deveni și anumite probleme:

• infecțiile respiratorii acute și tusea;
• artritele sau alte inflamații;
• bolile cardiovasculare;
• alergii;
• constipația și meteorismul, disbioza;
• boli de piele;
• imunodeficiența după o boală îndelungată.

Important! Trebuie să ținem mereu cont: înainte de tratament sau de introducerea făinii de in în alimentația regulată a bebelușului, este necesar să verificați toleranța individuală la produs. Dacă starea copilului se înrăutățește, trebuie să renunțați imediat la consumul acestuia.

Nu trebuie să se includă produsul în alimentația copiilor care suferă de litiază biliară, hepatită sau obstrucție intestinală, precum și în timpul tratamentului cu medicamente hormonale și antidepresive.

Cum se administrează făina de in pentru slăbire

Ca produs dietetic pentru combaterea excesului de greutate, trebuie utilizată numai făina degresată. Aceasta conține o concentrație ridicată de proteine vegetale, care constituie aproape jumătate din produs. Prelucrarea acestuia de către organism necesită un consum energetic semnificativ. Acest lucru duce la o cheltuială mai mare a energiei potențiale a organismului și la refacerea ulterioară a acesteia din propriile rezerve de grăsimi.

Scăderea în greutate este favorizată și de fibrele alimentare din produs, care ajută la curățarea intestinului de toxinele acumulate. Intestinul curățat funcționează mai bine, procesele metabolice se normalizează, organismul se eliberează treptat de stagnarea lichidelor la nivel celular. Astfel, are loc stabilizarea echilibrului hidro-salin și reducerea greutății.

O altă proprietate benefică a fibrelor alimentare este capacitatea de a absorbi apă în intestin. În urma umflării, fibrele imită umplerea intestinului cu alimente, ceea ce contribuie la apariția senzației de sațietate și la reducerea apetitului. Persoana începe să se sature cu o cantitate mică de hrană, dacă aceasta conține făină de in.

Acizii grași Omega-3 și Omega-6 ajută la reglarea metabolismului lipidic și la o mai bună absorbție a alimentelor.

După cum s-a menționat deja, făina din semințe de in este una dintre cele mai puțin calorice tipuri de făină. Prin urmare, înlocuirea altor tipuri de făină cu aceasta va duce la reducerea conținutului caloric al preparatelor. Se poate adăuga în terciuri, sosuri, supe, poate fi folosită ca pane, înlocui o parte din făina de bază la coacere, și, de asemenea, poate fi utilizată ca bază pentru kissel. Făina de in, în special cea preparată din semințe prăjite, are un gust plăcut de nucă și poate îmbogăți orice preparat în care este inclusă ca ingredient.

De obicei, se recomandă amestecarea făinii de in cu produse lactate fermentate cu conținut scăzut de grăsimi: chefir, iaurt, smântână. Astfel de cocktailuri pot fi consumate atât dimineața, cât și seara. Seara, ele sunt recomandate în special celor care au apetit nocturn: puțină făină de in la cină va produce o senzație de sațietate de lungă durată.

În ciuda influenței pozitive a făinii de in în procesul de eliminare a excesului de greutate, nu trebuie uitat de alimentația echilibrată și de interzicerea supraalimentației. Făina benefică va ajuta la slăbit mai rapid, dar numai în cazul în care se abordează această problemă în mod complex și responsabil.

Făina din semințe de in în medicină

Ca remediu medicinal, semințele de in și produsele din ele sunt utilizate de om încă din timpul lui Hipocrate.

Produsele din in sunt cele mai frecvent utilizate pentru curățarea organismului de reziduuri, toxine, colesterolul „rău” și paraziți. De asemenea, tratamentul cu in este eficient în diferite inflamații și infecții. Datorită acestui remediu, mucoasele se refac, starea pielii se îmbunătățește, acneea și pustulele dispar, iar părul se întărește. De asemenea, sămânța de in este folosită ca laxativ ușor și agent antibacterian.

Cu toate acestea, făina de in poate oferi, de asemenea, un ajutor substanțial în tratarea unor afecțiuni specifice.

În cazul diabetului zaharat

Făina de in are un indice glicemic scăzut (35). Acest lucru o transformă într-un produs permis pentru consum de către persoanele care suferă de diabet zaharat.

Dar nu este doar un produs alimentar permis. Dacă este folosit corect, poate combate cu succes o boală redutabilă. Motivul este că, în ciuda prezenței carbohidraților în compoziția sa, sămânța de in poate influența modul în care organismul își produce propria insulină. Acest lucru se datorează refacerii celulelor beta din pancreas, responsabile de acest proces.

Acest singur fapt face ca produsul să fie obligatoriu pentru consum chiar și de persoanele sănătoase, în scopul prevenirii diabetului zaharat de tip 2. În cazul diabetului zaharat de tip 2 deja existent, includerea făinii de in în meniu poate preveni trecerea acestuia la forma mai gravă de tip 1.

În plus, componentele făinii de in combat cu succes inflamațiile din organism și contribuie la întărirea imunității. În general, acest lucru are un efect pozitiv și asupra stării sistemului genitourinar. În diabetul zaharat, acest factor este deosebit de important, deoarece conținutul crescut de glucoză în urină și scăderea imunității creează un mediu favorabil pentru multiplicarea bacteriilor în căile urinare. Suprimarea creșterii ciupercilor și bacteriilor nu va permite dezvoltarea focarelor inflamatorii și nu va duce la complicații.

În sânge scade nivelul colesterolului, iar metabolismul lipidic se normalizează. Nu întâmplător, endocrinologii, în diabetul zaharat de tip 2, încearcă să înceapă tratamentul nu cu medicamente, ci cu alimente care stimulează producția de insulină proprie. Făina de in este tocmai unul dintre aceste produse.

Important! Când includeți făina de in în alimentație pentru combaterea diabetului zaharat, în ciuda tuturor beneficiilor produsului, nu trebuie să uitați de dozajul strict, pe care este cel mai bine să îl stabiliți împreună cu medicul curant. Dacă depășiți doza, în loc de vindecare vă puteți cauza un prejudiciu grav.

Pentru pancreatită

În cazul pancreatitei, făina de in poate atât să ușureze considerabil evoluția bolii, cât și să o agraveze. Nu trebuie să vă bizuiți pe produsele din sămânță de in ca pe o panacee. De aceea, decizia de a include inul în terapia complexă împotriva pancreatitei poate fi luată doar împreună cu gastroenterologul dumneavoastră, care va stabili doza și modul de administrare. De obicei, făina de in este prescrisă ca parte componentă a alimentației dietetice.

Eficiența tratamentului pancreatitei cu semințe de in este confirmată de numeroase studii. Acțiunea de învelire a inului permite localizarea focarelor de inflamație și încetinirea diviziunii celulare în acestea. Ca rezultat, organul bolnav primește o pauză și timp pentru recuperare. O astfel de localizare încetinește chiar și dezvoltarea tumorilor canceroase.

Factorul antiinflamator determină inhibarea microbilor patogeni și suprimarea focarelor de inflamație. Proprietățile regeneratoare provoacă refacerea celulelor pancreasului și normalizarea funcției organului.

Deoarece pancreasul este o parte componentă a tractului gastrointestinal, tratamentul său trebuie efectuat în complex cu alte organe. Vindecarea unui singur organ nu garantează funcționarea normală a sistemului digestiv în ansamblu. Prin urmare, utilizarea factorilor benefici ai făinii de in pentru pancreatită se extinde asupra tratamentului tractului gastrointestinal în ansamblu.

Astfel, dacă în vezica biliară sau rinichi sunt diagnosticate pietre sau cel puțin nisip, nu trebuie să începeți tratamentul cu produse din semințe de in. Deplasarea pietrelor în timpul mișcării bilei poate duce la blocarea canalelor biliare și la dureri severe. Nu trebuie să consumați făină de in în pancreatita acută, deoarece produsul provoacă mișcarea bilei. La administrarea semințelor de in, consumul de apă crește, ceea ce poate provoca, de asemenea, deplasarea pietrelor în rinichi și vezica urinară.

Pentru gastrită

În gastrită, făina din semințe de in este, de asemenea, indicată ca parte a terapiei complexe. Efectul său de învelire permite protejarea mucoasei inflamate a stomacului de toxine, exces de acid și traumatisme mecanice. Proprietățile antiinflamatoare permit acționarea blândă asupra țesuturilor inflamate și inițierea procesului de refacere a acestora. Administrarea făinii de in acționează complex asupra tuturor organelor tractului digestiv, în urma căreia scade durerea în stomac și se îmbunătățește starea pacientului.

Făina de in poate fi utilizată pentru tratament în următoarele tipuri de patologie:

• gastrită cu aciditate ridicată;
• gastrită atrofică și hipoacidă;
• gastrită erozivă;
• gastrită cronică.

Important! Pe lângă tratamentul cu făină de in, nu trebuie uitată respectarea unei diete ușoare și administrarea medicamentelor antiinflamatoare prescrise de medic.

Pentru curățarea intestinului

Prezența în produs a unei cantități mari de fibre alimentare vegetale influențează pozitiv peristaltismul intestinal, masându-l ușor. În plus, fibrele vegetale sunt un excelent sorbent, care colectează toxinele și deșeurile depuse pe pereții intestinului. Ele absorb excesul de apă și colesterol, care apoi sunt eliminați în exterior.

Produsul are proprietăți de învelire datorită mucusului din compoziție și contribuie la refacerea leziunilor mici ale mucoaselor tractului digestiv.

Pentru constipație

Acțiunea ușoară laxativă a făinii de in ajută la înmuierea maselor fecale și duce la eliminarea constipației și a flatulenței.

Această proprietate este deosebit de relevantă după naștere sau operații abdominale, când pacientului îi este contraindicat să încordeze peretele abdominal.

Substanțele antimicrobiene suprimă microflora patogenă din intestin, favorizând astfel înmulțirea microflorei benefice. Normalizarea funcției intestinale duce la o digestie și un metabolism normal.

Remedii terapeutice pe bază de făină de in

Astăzi, din semințe de in se produc numeroase preparate farmacologice cu acțiuni diverse: analgezică, emolientă, expectorantă, laxativă, cicatrizantă, colagogă, antisclerotică. În stare pură, semințele de in și produsele din acestea au, de asemenea, o utilizare largă.

Tratamentul pe bază de făină de in se poate realiza fie incluzând-o în compoziția diverselor preparate, fie utilizând-o în stare naturală, amestecată cu orice produs lactat fermentat sau chiar cu apă pură.

Produsul are puține contraindicații, dar riscul de intoleranță individuală rămâne totuși. De aceea, prima dată este bine să începeți cu o doză mică, crescând-o treptat în absența unor agravări ale stării de sănătate.

Dacă făina este produsă în condiții casnice, trebuie să rețineți termenul ei scurt de valabilitate și conținutul caloric ridicat, fără a abuza de o cantitate mare de produs. În plus, cel mai bine este să efectuați în prealabil o examinare medicală și să vă asigurați că nu suferiți de litiază renală și biliară, afecțiuni pentru care produsele din in nu sunt recomandate.

1. Pentru curățarea intestinului. 1 cană de chefir sau iaurt cu adaos de 1 lingură de făină de in poate înlocui cu ușurință micul dejun. Timp de 2 săptămâni, trebuie să beți acest amestec dimineața pe stomacul gol. Apoi, pe parcursul zilei, trebuie să consumați cel puțin 2 litri de apă pentru a evita deshidratarea.
2. În tratamentul gastritei. Infuzați 1 lingură de făină de in cu un pahar de apă clocotită, apoi fierbeți la foc mic până obțineți un jeleu, amestecând continuu. Luați jeleul răcit de 3 ori pe zi înainte de mese, câte 1 lingură. Cura – cel puțin trei săptămâni.
3. În tratamentul pancreatitei. La 1 lingură de făină de in, adăugați 1 cană de apă clocotită, acoperiți și lăsați la infuzat timp de o oră. Apoi împărțiți infuzia în 3 porții și beți de 3 ori pe zi înainte de mese. Cura – cel puțin 20 de zile.
4. În tratamentul diabetului zaharat. La 100 g de făină de in, adăugați 100 ml de apă clocotită și lăsați la infuzat timp de 1 oră, acoperit cu un capac. Amestecul obținut se ia zilnic timp de două luni, înainte de mese, de 3 ori pe zi, câte 1 lingură.

Făina de in în cosmetologie

Ca mijloc cosmetic pentru pielea feței, făina de in poate fi utilizată atât prin alimentație, cât și în măști. Proprietățile sale antiinflamatoare, de lifting, regeneratoare, de curățare, nutritive și hidratante, la contactul cu pielea, îmbunătățesc starea acesteia.

De asemenea, măștile din in sunt benefice pentru întărirea părului.

Măști din făină de in pentru față

Măștile din in sunt benefice la orice vârstă și pentru orice tip de piele. Dar specialiștii recomandă în special utilizarea lor pentru pielea îmbătrânită, precum și în caz de uscăciune excesivă și descuamare.

Sămânța de in este hipoalergenică, dar trebuie să țineți cont întotdeauna de intoleranța individuală la componentele sale. De aceea, înainte de aplicarea pe față, este recomandabil să verificați toleranța măștii pe pielea cotului timp de 10–15 minute.

Măștile trebuie aplicate pe pielea curată, preferabil seara. Durata de acțiune a unei astfel de măști este de până la 25 de minute. Îndepărtați-o cu apă caldă sau rece. Este mai bine să fixați efectul cu o cremă hrănitoare.

Aceste proceduri trebuie efectuate de cel puțin două ori pe săptămână, iar atunci pielea va arăta întotdeauna fermă și îngrijită.

Pentru pielea cu probleme, predispusă la inflamații (coșuri, acnee, erupții acneice)

• apă – 100 ml;
• mușețel farmaceutic – 1 linguriță;
• făină de in.

Se prepară mușețelul cu apă clocotită, se lasă infuzia să se odihnească o jumătate de oră. Apoi se strecoară infuzia și se combină cu făină de in. Făina se adaugă în cantitate suficientă pentru ca amestecul să capete o consistență de pastă. Se aplică masca răcită pe față. Apoi este mai bine să stați întins într-o stare relaxată. Masca are un efect de curățare și ușoară tonifiere.

O altă mască antiinflamatoare: se amestecă 4 linguri de făină de in cu o lingură de mușețel farmaceutic. Se toarnă apă clocotită peste amestec, obținând o consistență de pastă. Apoi se aplică această mască pe pielea aburită, acoperind-o deasupra cu folie și un șervețel cu decupaje. Durata măștii – 20 de minute. Se îndepărtează masca cu apă caldă.

Pentru pielea cu probleme, este eficientă o mască din amestec de smântână și făină de in, luate în părți egale. O astfel de mască trebuie aplicată doar pe pielea aburită timp de 20 de minute. La sfârșit, clătiți fața cu infuzie caldă de mușețel.

Pentru întinerire

• făină de in – 2 linguri;
• apă caldă – 2 linguri;
• germeni de grâu pisați – 1 lingură;
• miere naturală – 1 lingură.

Se combină germenii de grâu și făina de in. Se adaugă miere și puțină apă până se obține o masă cremoasă. Se aplică amestecul pe pielea feței și se așteaptă până se usucă complet.

Pentru pielea uscată și descuamată

• ulei de măsline – 0,5 linguri;
• apă caldă – 2–3 linguri;
• făină de in – 1 lingură;
• miere naturală – 0,5 linguriță.

Se amestecă făina de in cu apă și se lasă să se umfle timp de 10 minute. Apoi se adaugă mierea și uleiul de măsline. Se aplică masca pe piele și se acoperă deasupra cu un șervețel.

Pentru hrănire
Dacă la rețeta anterioară se adaugă 1 fiolă de vitamină A farmaceutică, se obține o mască pentru hrănirea oricărui tip de piele.

Pentru hrănire și hidratare

• miere naturală – 1 lingură;
• gălbenuș de ou – 1 buc.;
• făină de in – 3 linguri;
• banană – 0,5 buc.;
• ulei de migdale – 1 lingură.

Se pisează bine făina de in și jumătatea de banană. Mierea, uleiul și gălbenușul se pisează împreună. Apoi se combină cele două amestecuri și se amestecă bine, după care se aplică pe față.

Pentru revigorarea și iluminarea pielii

• apă – 100 ml;
• suc de lămâie – 1 linguriță;
• flori de tei – 2 linguri;
• făină de in – 1 lingură.

Se prepară florile de tei cu apă clocotită, se lasă la infuzat 30 de minute. După strecurare, se adaugă făina și se lasă încă 15 minute pentru ca făina să se umfle. Apoi se adaugă sucul de lămâie. Pielea feței se curăță în prealabil și se aplică masca. După 25 de minute, se clătește fața cu apă rece.

Măști pentru păr

Semințele de in vor avea un efect pozitiv și asupra părului, dacă acesta este uscat, fragil și slăbit de vopsire.

Mască pe bază de chefir

• făină de in – 2 linguri;
• chefir – 100 ml;
• ulei de lavandă – 3–4 picături.

Diluați făina cu chefir. Amestecul trebuie să aibă consistența smântânii. Dacă este prea lichid, adăugați încă puțină făină. Apoi turnați uleiul de lavandă și amestecați bine. Aplicați masca pe părul «nespălat» cu ajutorul unei pensule. Această mască are proprietatea de a spuma și poate fi un înlocuitor excelent pentru șampon. Pentru a obține un efect nutritiv, masca trebuie menținută pe păr cel puțin 20 de minute.

Mască pe bază de decoct de mușețel

• mușețel – 1 lingură;
• apă rece – 100 ml;
• făină de in.

Turnați apă clocotită peste mușețel, lăsați la infuzat 40 de minute. Apoi strecurați infuzia și adăugați făină de in. Nu există proporții stricte, amestecul trebuie să aibă o consistență cremoasă. Aplicați pe părul «nespălat» și mențineți masca pe păr până la 20 de minute.

Produs pentru coafat părul

• apă – 400 ml;
• făină de in (sau semințe întregi de in) – 1 linguriță

Adăugați făina de in sau semințele în apă rece, aduceți la fierbere și fierbeți 10 minute, apoi răciți fără capac. Turnați decoctul răcit într-un recipient potrivit și utilizați-l la coafat. Dacă luați o cantitate dublă de semințe de in, veți obține un gel natural excelent pentru coafat.

Riscuri și contraindicații

Produsele din semințe de in, cu toate proprietățile lor pozitive, pot aduce și prejudicii organismului. Prima condiție pentru utilizarea acestui produs este prospețimea sa. Făina de calitate va avea un gust și un miros de nucă, fără urme de amărăciune. În caz contrar, făina de in este interzisă la consum!

În caz de supradoză a produsului, pot apărea efecte secundare precum flatulență, diaree, greață, amețeli și dureri de cap. Dacă, pe lângă acestea, se consumă insuficient lichid, poate apărea deshidratarea, deoarece produsul conține multă fibră, care absoarbe intens apa.

Produsele din semințe de in sunt categoric interzise în următoarele cazuri:

• intoleranță individuală (alergie):
• litiază biliară.

Nu există o opinie științifică clar confirmată cu privire la nocivitatea cianurilor prezente în semințele de in. Susținătorii unei opinii consideră că prezența lor face produsul periculos pentru sănătate dacă se depășesc dozele permise. Oponenții lor susțin că cantitatea de cianuri din semințele de in este atât de mică încât nu poate provoca o intoxicație serioasă organismului uman. Și mai mult, organismul uman însuși produce cianuri în cantități infime.

Oricum ar fi, semințele de in și produsele din ele trebuie consumate fără a depăși dozele recomandate.

Ce se poate prepara din făina de in: rețete

Deoarece făina de in conține mai puțini carbohidrați și grăsimi decât făina de grâu sau secară, preparatele cu înlocuirea parțială a făinii de grâu cu făină de in vor fi, de asemenea, mai puțin calorice și mai sănătoase. Cel mai important lucru este să nu adăugați mai multă făină de in decât este necesar conform rețetei și să respectați proporțiile.

Pâine

• făină de grâu – 300 g;
• făină de in – 100 g;
• drojdii uscate – 1,5 lingurițe;
• apă (sau zer) – 250 ml;
• ulei vegetal (orice) – 1 lingură;
• sare – 1 linguriță;
• zahăr – 1 linguriță

În apă călduță sau zer, amestecați drojdia, zahărul și sarea. Apoi adăugați puțin mai mult de jumătate de pahar de făină de grâu și lăsați la cald. Când maiaua a crescut bine, adăugați uleiul vegetal, făina de in și restul de făină de grâu. Frământați bine până când aluatul se desprinde de palme și de pereții vasului. După aceea, puneți aluatul într-o formă unsă cu ulei și presărată cu făină. Apoi puneți forma din nou într-un loc cald. Când aluatul și-a mărit volumul de 1,5 ori, puneți forma în cuptorul preîncălzit la 200°C. Coaceți primele 15 minute la 200°C, apoi reduceți temperatura la 150°C pentru încă 15 minute. Verificați dacă pâinea este gata înțepând-o cu o scobitoare uscată și curată. Dacă scobitoarea rămâne uscată, pâinea este gata. Scoateți-o din cuptor, scuturați-o din formă și acoperiți-o cu un prosop (sau mai bine cu două) pentru a se răci.

Clătite

• ulei vegetal (orice) – 1–2 linguri;
• lapte (chefir, zer) – 450 ml;
• ouă – 3–4 bucăți;
• făină de in – 50 g;
• făină de grâu – 150 g;
• sare – 0,5 linguriță;
• zahăr – 1 linguriță;
• bicarbonat de sodiu – 0,5 linguriță (stins cu oțet).

Bateți ouăle spumă cu sare și zahăr. Adăugați un sfert din lapte (chefir, zer). Turnați ambele tipuri de făină și frământați un aluat destul de gros, fără cocoloașe. După ce aluatul gros a fost frământat bine, adăugați treptat restul de lapte, amestecând de fiecare dată până la omogenizare. Cu această metodă, aluatul de clătite va fi omogen, fără cocoloașe. Coaceți clătitele de in ca de obicei, într-o tigaie încinsă.

Clătite pufoase

Este foarte ușor să preparați plăcinte din in, chiar și începătorii se descurcă. Ca bază, puteți folosi rețeta de clătite de mai sus, reducând cantitatea de lichid. În aluatul pentru plăcinte puteți adăuga legume și fructe rase, și chiar puțină carne tocată. Consistența aluatului pentru plăcinte trebuie să semene cu smântâna. Prăjiți plăcintele în ulei vegetal încins, punând aluatul în tigaie cu o lingură porționată.

Fursecuri

• lapte sau apă – 0,5 pahar;
• făină de in – ¾ pahar;
• făină de grâu – 1 pahar;
• zahăr (miere, sirop de arțar) – 2 linguri;
• ulei vegetal (orice) – 4 linguri;
• sare – 0,5 linguriță;
• semințe de in – 6 linguri.

Amestecați sarea, zahărul și laptele, apoi adăugați uleiul vegetal. Amestecați făina (de grâu și de in), adăugați bicarbonatul de sodiu și semințele de in prăjite. Turnați amestecul de sare, zahăr, ulei și lapte, frământați un aluat elastic. Înfășurați-l în folie alimentară și lăsați-l să se odihnească 20 de minute. Presărați masa cu făină și întindeți aluatul pe ea până la o grosime de 5–8 mm, apoi tăiați fursecurile cu o formă sau cu un pahar subțire. Coaceți-le în cuptorul preîncălzit la 160°C timp de 10–12 minute. Fursecurile gata trebuie să fie aurii și crocante.

Chișel

• Făină de in – 1 lingură plină;
• miere – după gust;
• apă – 0,5 l.

Amestecați făina cu apa și aduceți la fierbere la foc mediu. După aceea, lăsați să se răcească sub capac și adăugați mierea.

Lipii

• zahăr – 0,5 lingură;
• sare – 0,5 linguriță;
• făină de grâu – 1 pahar;
• făină de in – 0,5 cană;
• chefir – 1 cană;
• bicarbonat de sodiu – ¼ linguriță;
• semințe de in prăjite sau susan – pentru presărat.

Amestecați bicarbonatul de sodiu cu chefirul și lăsați 20 de minute pentru a se stinge. Apoi adăugați sarea, zahărul, făina de grâu și făina de in. Frământați aluatul și acoperiți-l cu folie timp de 30 de minute. Apoi, cu mâinile date prin făină, împărțiți aluatul în 6 părți și formați lipii subțiri. Marginile lor trebuie să fie mai groase decât mijlocul. Așezați lipiile pe hârtie de pergament unsă cu ulei și presărați deasupra semințe de in sau de susan. Dacă partea de sus a lipiei este uscată și semințele nu aderă, puteți unge lipia cu apă înainte de presărare. Coaceți în cuptorul încins la 180°C. Lipiile gata se iau de pe tavă și se acoperă cu un prosop până se răcesc.

Brioșe

Chec de ciocolată cu măr:

• făină de grâu – ¾ cană;
• făină de in – 1/3 cană;
• pudră de cacao – ¼ cană;
• ou – 1 buc.;
• ulei vegetal (sau unt) – 50 ml;
• lapte – 250 ml;
• măr – 1 buc.;
• bicarbonat de sodiu – ½ linguriță;
• zahăr – 100 g;
• sare – ½ linguriță.

Amestecați făina de grâu și de in, pudra de cacao, sarea, bicarbonatul de sodiu și zahărul. Separat, amestecați oul, laptele și uleiul. Dacă folosiți unt, acesta trebuie lăsat să se înmoaie, dar nu topit. Apoi, combinați amestecul uscat cu amestecul de lapte și ulei și frământați aluatul. Va fi destul de moale. Împărțiți aluatul în bucăți și puneți-le în forme. În fiecare formă adăugați 2–3 felii mici de măr și coaceți 20 de minute în cuptorul încins la 180°C.

Chec cu brânză de vaci

• făină de grâu – 100 g;
• făină de in – 50 g;
• amidon – 40 g;
• ouă – 3 buc.;
• unt (margarină) – 200 g;
• brânză de vaci – 200–250 g;
• sare – 1 linguriță;
• bicarbonat de sodiu – ¾ linguriță.

Lăsați untul să se înmoaie (nu se încălzește!), treceți brânza de vaci prin sită, bateți ouăle cu zahărul până devin o spumă groasă. Separat, amestecați făina de in și de grâu, bicarbonatul de sodiu, sarea și zahărul. Combinați toate ingredientele și frământați aluatul. Când este gata, puneți-l în forme sub formă de biluțe. Coaceți în cuptorul încins, mai întâi la 200°C timp de 10 minute, apoi la 170–180°C încă 10–15 minute. Checurile gata se presară cu zahăr pudră.

Cum se face făina de in în condiții casnice

Puteți prepara făina de in acasă doar din boabe întregi. Tehnologiile casnice nu permit mai întâi să stoarceți uleiul din semințe și apoi să le măcinați în făină. Prin urmare, trebuie să rețineți că, din cauza prezenței uleiului vegetal în compoziție, făina preparată acasă nu poate fi păstrată mai mult de trei zile, și numai în frigider.

În vremurile trecute, semințele de in se pisau în piulițe sau se măcinau pe mori mici, cernând făina obținută printr-o sită. În zilele noastre, puteți folosi o metodă de măcinare mai avansată și utilizați o râșniță de cafea puternică sau un blender. În rest, tehnologia rămâne aceeași: semințele măcinate se cerne printr-o sită, iar particulele mari rămase se trimit din nou în râșniță. Făina gata trebuie ambalată într-o cutie de carton sau într-o pungă de hârtie și pusă la frigider ori folosită imediat.

Cum se alege și se păstrează făina de in

Astăzi, făina din semințe de in poate fi cumpărată destul de ușor. Se vinde în supermarketurile mari, în secțiile de alimentație sănătoasă, precum și în farmacii. Este uimitor că un produs atât de benefic are un cost destul de scăzut.

De obicei, pe ambalajul făinii de in degresate este indicat termenul de valabilitate de 6 luni. Dacă este indicată o perioadă mai mare, aceasta indică prezența conservanților în produs, și ar fi mai bine să renunțați la el.

Un indicator al calității poate fi marcajul de pe ambalaj al standardului internațional «ISO». De asemenea, trebuie să citiți cu atenție compoziția produselor care pretind conținut de făină de in. Producătorii înlocuiesc uneori această făină cu alte componente făinoase sau adaugă în făină diverse impurități sub formă de zahăr, arome sau conservanți. Un produs cu astfel de adaosuri nu mai poate fi considerat complet natural, deci beneficiile sale vor fi reduse.

Făina de in se vinde în diverse ambalaje. Cel mai bine este să alegeți unul vidat, ceea ce va garanta că făina nu a fost în contact cu oxigenul aerului până la deschidere. Culoarea făinii trebuie să fie uniformă, omogenă, iar consistența – sfărâmicioasă. După deschiderea ambalajului, produsul poate fi păstrat în frigider cel mult o lună.

Fapte interesante despre făina de in

Inul este de diferite soiuri. Inul lung (de fibre) produce mai mult material fibros, iar semințe foarte puține. Inul creț (uleios), dimpotrivă, produce mai puțină fibră și multe semințe. Inul intermediar produce atât fibră, cât și semințe. În natură se întâlnește și inul sălbatic târâtor. Dar el nu s-a răspândit pe scară largă în cultură, deoarece semințele sale se coc neuniform, iar recoltarea lor este dificilă.

Inul este de două tipuri: alb și negru (auriu și maro). Semințele albe conțin o cantitate crescută de antioxidanți și lignani, ceea ce le face și mai benefice. Cu toate acestea, inul alb este mult mai greu de găsit în vânzare decât cel maro.

Dar, indiferent de soiul și tipul semințelor, inul rămâne un produs dietetic benefic pentru sănătate.

Fotografie cu făină de in