Cum să uscați mărarul acasă

Acum, mărarul este un condiment bine cunoscut și chiar banal pentru unii, dar vechii romani tratau această plantă cu mare respect, evlavie și chiar dăruiau buchete din el iubiților lor, ceea ce pentru cealaltă jumătate era un semn de mare iubire. Cândva, această plantă a fost adusă în Europa și Rusia din țările Asiei, unde creștea sălbatic, până când oamenii au inventat să o folosească pentru a da gust mâncării.

Ce soiuri de mărar sunt potrivite pentru uscare

Deoarece recoltarea mărarului se poate face pe tot parcursul sezonului de vară, este ușor să alegeți astfel de soiuri de plante, astfel încât acestea să crească și să fie gata pentru recoltare nu simultan, ci treptat. Pentru aceasta, trebuie să combinați în grădina de la țară soiuri cu maturare timpurie, medie și târzie.

Este mai bine să alegeți soiuri mai frunzoase, cu verdeață densă și închisă. De regulă, acestea sunt mai cărnoase și au un conținut ridicat de uleiuri esențiale.

1. Acesta poate fi soiul 'Alligator', despre care grădinarii spun că este nepretențios, dar foarte productiv. În plus, este un soi tardiv și poate fi semănat de mai multe ori în timpul sezonului.
2. Soiul 'Richelieu' îi bucură mai întâi pe grădinari cu frunze frumoase verde-albăstrui, asemănătoare cu dantela, iar apoi și cu verdeață parfumată. Dar acest mărar formează foarte repede o umbrelă, de aceea este important să-l tăiați la timp, dacă, bineînțeles, nu se urmărește creșterea semințelor pentru uscare.
3. Soiul 'Ozvornik' poate fi plantat devreme și recoltat la numai trei săptămâni după răsărire. Nu se teme de îngheț, iar semințele se coc atât de repede încât pot fi folosite pentru reînsămânțare pentru a obține o a doua recoltă în același an.
4. Recomandând mărarul soi 'Redut' pentru uscarea pe termen lung, amelioratorii observă că această plantă nu foarte stufoasă, cu un strat ceros, se distinge printr-o aromă deosebit de rafinată – cea mai interesantă dintre toate soiurile existente în natură.
5. Soiul 'Inei' grădinarii experimentați încep să-l semene foarte devreme – la începutul lunii aprilie – în sere. Până la plantarea roșiilor, 'Inei' poate oferi o recoltă completă de verdeață de culoare verde-cenușie, ca și cum ar fi acoperită cu un strat ceroas, cu o aromă foarte puternică.
6. Printre soiurile recomandate pentru uscare se numără și soiul 'Kutuzovski', caracterizat printr-un tufiș înalt – de până la un metru –, o productivitate ridicată și o perioadă de maturare timpurie.
7. Grănaderul poate fi cultivat chiar și de cei care nu au o grădină. Acest mărar foarte compact, cu înălțimea de până la 30 cm, este recunoscut ca unul dintre cele mai bune soiuri pentru pervaz și balcon, așadar și în condițiile unui apartament urban se poate semăna, culege o recoltă decentă și usca pentru iarnă. În total, pe metrul pătrat, Grănaderul va produce de la 2 până la 3 kg de verdeață proaspătă, iar recoltarea sa poate fi făcută la 30 de zile după răsărire.

Pe lângă calitățile descrise, toate aceste soiuri au o trăsătură comună – ele sunt capabile să păstreze o aromă persistentă nu numai până la recolta anului următor, ci chiar și timp de câțiva ani.

Cum să pregătiți verdeața pentru uscare

Pentru uscare trebuie luat mărarul care nu este prea crescut – adică acela care nu a apucat să formeze inflorescența-umbrelă pe tulpina tubulară densă și aspră. Recoltarea lui se poate face pe tot parcursul sezonului de grădină, deoarece se seamănă această verdeață aromată, de regulă, în mai multe etape pe parcursul verii, astfel încât frunzele tinere și suculente de mărar să fie mereu pe masa de prânz. Dar cel mai rezonabil este să se ocupe de uscare la începutul verii, când celelalte legume și fructe nu s-au copt încă, așadar timpul gospodinei nu este ocupat cu pregătirea castraveților, roșiilor și ardeilor.

Dacă se preconizează că vor fi folosite umbrele uscate de mărar – de exemplu, pentru conservarea roșiilor sau a castraveților, inflorescențele trebuie tăiate separat, cu mici fragmente de tulpină, de aproximativ 10 cm.

Semintele uscate de mărar sunt, de asemenea, folosite de bucătari, dar culegerea lor pentru uscare trebuie făcută chiar mai târziu – când verdeața s-a întărit, iar umbrelele au devenit maronii.

Cel mai bine este să tăiați verdeața spre sfârșitul dimineții, când s-a uscat roua. După ploaie nu se recomandă să faceți acest lucru – în acest timp iarba se îngreunează, se apleacă puternic, se murdărește de pământ. Trebuie să așteptați până când se usucă și se îndreaptă.

Din mărarul tăiat trebuie să selectați și să aruncați frunzele mototolite, îngălbenite și uscate. Unele gospodine sfătuiesc să nu spălați mărarul din propria grădină, motivând că din cauza apei în exces verdeața se va strica repede. Dar este mai bine totuși să-l clătiți, examinând în același timp cu atenție fiecare crenguță: această verdeață aromată este foarte atrăgătoare pentru afidele verzi. Este greu să le observi, dar posibil. De acestea trebuie să scăpați cu ajutorul apei curente.

Apoi, pentru a scăpa de umezeala în exces, fiecare mănunchi trebuie lovit ușor de un prosop, scuturând picăturile, și așezat pentru uscare pe un alt prosop. Ar fi bine ca în încăperea unde mărarul se usucă după „baie” să circule un ușor curent de aer.

Cum să uscați corect mărarul

Cel mai bine este să uscați mărarul în crenguțe întregi, astfel planta va păstra mai bine uleiurile esențiale benefice. Frunzele se pot separa de tulpini după uscare, iar suplimentar le puteți mărunți, frecându-le între degete.

Dar dacă este mai comod să uscați în formă tăiată, acest lucru nu este interzis, important este să nu exagerați și să nu tăiați verdeața prea fin. Mărarul uscat poate fi mărunțit direct înainte de a fi adăugat în preparatul culinar.

Dacă uscați mărarul incorect, cu siguranță se va îngălbeni. Nu numai că aspectul său se va deteriora, dar vor dispărea și vitaminele și alte substanțe benefice, inclusiv uleiurile esențiale. Cel mai adesea, planta se îngălbenește la uscarea excesivă. De aceea, nu trebuie să lăsați procesul la voia întâmplării, ci să îl controlați – să amestecați la timp, să răsturnați, să respectați cu exactitate temperatura de uscare prescrisă și, de asemenea, să nu pierdeți din vedere alte nuanțe – de exemplu, dacă se recomandă să acoperiți verdețurile la un moment dat, nu trebuie să neglijați acest sfat.

La cuptor

Pentru ca uleiurile esențiale din mărar să nu se evapore, acesta trebuie uscat la cea mai scăzută temperatură posibilă. În caz contrar, iarba nu numai că își va pierde substanțele benefice, dar va pierde și culoarea și va deveni neatractivă.

În primul rând, trebuie să tapetați tava cu hârtie de copt, apoi să așezați pe ea, într-un strat uniform de cel mult 2 cm grosime, mărarul tocat sau crenguțele întregi. Verdețurile nu trebuie să intre în contact cu metalul – acest lucru riscă să le îngălbenească, să le ardă și să le facă să piardă substanțele nutritive. Ușa cuptorului nu trebuie închisă – este necesar să se permită curenților de aer să circule nestingheriți, iar umezelii să iasă liber din cuptor.

Până când mărarul nu s-a ofilit, temperatura trebuie menținută la maximum 30 de grade, apoi poate fi crescută la 50. La fiecare jumătate de oră, trebuie să scoateți tava și să răsturnați verdețurile, pentru a se usca uniform, evaluând în același timp dacă s-au uscat sau nu. În total, timpul de uscare durează de obicei între 3 și 4 ore.

În uscătorul electric

Pentru uscător, este absolut inadmisibil să tăiați mărarul mărunt: pe măsură ce se usucă, bucățile se vor micșora și vor cădea prin găurile tăvilor. Este mai convenabil ca iarba să fie tăiată în bucăți de 1,3–2 cm. Sau, mai bine, așezați-o pe tăvi în crenguțe întregi. Stratul poate avea o grosime de până la 2 cm, dar trebuie să fie afânat, nu compact.

Dacă aparatul are modul „Ierburi”, trebuie să setați regulatorul pe acesta și apoi să nu vă faceți griji, aparatul inteligent se va opri singur la ora stabilită. Va fi necesar doar să schimbați tăvile uscătorului electric cel puțin o dată: coborâți-le pe cele de sus, ridicați-le pe cele de jos. Astfel, iarba se va usca mai uniform.

În lipsa modului „Ierburi” pe aparat, trebuie să setați temperatura la aproximativ 40 de grade, iar timpul la 3 ore. După o oră și jumătate de la începerea procesului, schimbați tăvile între ele. La final, verificați dacă mărarul s-a uscat și, dacă este necesar, adăugați încă o jumătate de oră pentru finalizarea uscării.

La microunde

Uscarea mărarului în cuptorul cu microunde se poate realiza cel mai rapid. Totuși, deși această metodă este cea mai rapidă, nu este foarte convenabilă atunci când se intenționează uscarea unui volum mare de verdețuri: nu se poate pune multă iarbă în cuptorul cu microunde dintr-o dată.

Trebuie să acoperiți o farfurie plată cu un șervețel din bumbac sau de hârtie, să așezați pe ea mărarul sau crenguțele sale într-un strat uniform de până la 1,5 cm grosime. Deasupra, acoperiți verdețurile cu un șervețel subțire de hârtie și introduceți-le în cuptorul cu microunde. Setați puterea maximă și porniți timerul pentru 3 minute. Când timpul expiră, inspectați mărarul, amestecați și, dacă mai trebuie uscat puțin, continuați procesul, dar acum cu porniri scurte – de câte 30 de secunde. Poate că produsul va fi gata după primele 30 de secunde sau poate fi necesară repetarea.

La frigider

Această variantă de uscare a mărarului este cea mai lungă, în plus, trebuie să vă pregătiți că o parte a frigiderului va fi ocupată pe durata preparării.

Pentru uscarea verdețurilor aromatice în frigider, trebuie să le așezați într-un strat subțire pe o farfurie plată, să le acoperiți deasupra cu un șervețel de hârtie și să puneți farfuria pe raftul inferior al frigiderului. O veți lăsa acolo aproximativ două-trei săptămâni. Din când în când, va trebui să vă uitați sub șervețel pentru a vă asigura că ierburile nu au putrezit sau s-au stricat și, de asemenea, să le amestecați. Când mărarul este complet uscat, îl puteți pune la păstrare.

La soare

La soare, puteți usca verdețurile atât pe orizontală, cât și pe verticală.

Pentru metoda orizontală – cea obișnuită, așezați verdețurile pe tăvi și platouri acoperite cu hârtie. Scoateți-le în aer liber, acoperind mărarul cu tifon – muștele nu vor ajunge, praful nu va pătrunde, iar vântul nu va împrăștia verdețurile care se usucă. Pentru această metodă, folosiți atât mărarul tocat, cât și crenguțele întregi. Din când în când, ridicați tifonul și amestecați verdețurile, pentru ca toate straturile de ierburi să primească porțiuni egale de soare și aer și să nu putrezească.

Pentru uscarea verticală sunt potrivite doar crenguțele. Legați-le în mănunchiuri de câte 6–8 bucăți și atârnați-le de grinzi pe verandă, pe prispa, sub un acoperiș. Nu plasați mănunchiurile aproape unul de altul, între ele trebuie să fie o distanță de cel puțin 10 cm. Este important ca locul ales pentru uscare să fie bine ventilat.

De obicei, în aer liber, mărarul se usucă în maximum câteva zile, dar trebuie neapărat să îl aduceți în casă noaptea, pentru ca ierburile să nu se strice din cauza rouăi. În plus, tocmai prin această metodă mărarul se usucă prea mult cel mai des: ocupată fiind cu lucrul în grădină, gospodina uită pur și simplu să îl strângă la timp. Iar acest lucru duce la pierderea proprietăților benefice ale plantei.

Cum să verificați dacă este gata

Cel mai bun și mai simplu mod de a verifica dacă mărarul este uscat este să frecați o crenguță între degete. Dacă începe să se mototolească – se pare că verdețurile nu s-au uscat complet, mai trebuie să le uscați. Dacă se sfărâmă ușor – înseamnă că s-au uscat bine și calitativ. În același timp, verdețurile uscate nu trebuie să se transforme în praf. Dacă mărarul se sfărâmă până în această stare – înseamnă că s-a uscat prea mult.

Cum să păstrați corect mărarul uscat

Pentru ca mărarul uscat să își păstreze mult timp substanțele nutritive și aroma, păstrați-l într-un loc întunecat, de preferință răcoros. Într-o încăpere caldă, mirosul plăcut caracteristic al condimentului se va evapora mai repede.

Este cel mai ușor să utilizați iarba atunci când este distribuită în borcane de sticlă (de preferință din sticlă închisă la culoare) sau recipiente ceramice. Este important ca aceste vase să fie închise ermetic cu capace pentru a evita pătrunderea umidității din aer.

Unele gospodine păstrează mărarul în pungi cu fermoar, în care se vinde cafea. Este important să spălați bine această pungă pentru a elimina aroma de cafea și, de asemenea, să o uscați temeinic.

Într-un vas închis ermetic, fără acces de aer, mărarul se va păstra fără probleme până la recolta anului următor.

Puteți depozita mărarul uscat în pungi de hârtie și în săculeți din bumbac, dar aceste materiale poroase nu vor putea reține aroma picantă pentru mult timp, așadar această verdeață uscată trebuie folosită în maximum trei luni.

Cu ce este benefic mărarul uscat

Încă bunicile și străbunicile recomandau insistent să consumați mult mărar, atât proaspăt, cât și uscat. În forma uscată, acesta nu pierde aproape deloc vitaminele, mineralele și substanțele nutritive din compoziția produsului proaspăt. Mai mult, în mărarul uscat (raportat la gram) concentrația de substanțe benefice crește, iar conținutul caloric al produsului uscat este de 7,5 ori mai mic decât al celui proaspăt.

1. Datorită prezenței vitaminei A, care are un efect pozitiv asupra vederii, starea retinei ochiului se îmbunătățește. De asemenea, vitamina are capacitatea de a întări forțele imune ale organismului și de a stimula activitatea leucocitelor.
2. Vitamina B1, sau tiamina, ajută la refacerea forțelor după eforturi fizice intense la muncă sau la sport, și stimulează, de asemenea, îmbunătățirea metabolismului proteinelor.
3. Vitamina B2, sau riboflavina, care este o componentă a multor preparate farmaceutice, nu numai că are un efect benefic asupra stării pielii și sănătății ochilor, dar și accelerează vindecarea rănilor și reglează funcționarea tractului gastrointestinal.
4. Vitamina B5, sau altfel spus acidul pantotenic, are o influență pozitivă asupra pacienților care suferă de alcoolism și este utilizată în schemele de tratament pentru mai multe afecțiuni hepatice. În plus, cu ajutorul ei se elimină acneea.
5. Vitamina B9, sau acidul folic, este benefică femeilor însărcinate, deoarece este responsabilă de dezvoltarea normală a organelor viitorului copil, mai ales în stadiile incipiente. Copiilor care cresc activ, această vitamină le favorizează formarea corectă a sistemului circulator și ajută la întărirea imunității, ceea ce, la rândul său, contribuie la o refacere mai rapidă a organismului după boli.
6. Vitamina C, cunoscută de toți ca acid ascorbic. Are o listă întreagă de proprietăți benefice – de la întărirea imunității până la funcția de antioxidant.
7. Vitamina PP, sau nicotinamidă, reglează procesele metabolice și, de aceea, este recomandată în cazul bolilor tractului gastrointestinal, ficatului, diabetului zaharat. Este foarte utilă celor care încearcă să slăbească și, prin urmare, urmează diverse diete, uneori cele mai fantastice și puțin echilibrate.
8. Vitamina E – faima sa se bazează pe proprietăți antioxidante.
9. Vitamina K normalizează funcția rinichilor și stimulează metabolismul proteinelor. Adevărat, la unele persoane se observă alergie la ea, așa că le este mai bine să consume mărar cu prudență sau chiar să renunțe complet la el.
10. Magneziul este cel mai adesea folosit pentru ameliorarea stresului și a oboselii, normalizarea funcționării sistemului nervos, stabilirea unui somn normal, eliminarea durerilor de cap. În plus, el stimulează funcționarea optimă a intestinului.
11. Potasiul, la fel ca și magneziul, este necesar pentru funcționarea normală a sistemului nervos. O altă funcție a sa este menținerea echilibrului normal al acizilor și bazelor, asigurarea unui nivel corect de lichid în organism.

Pe lângă vitamine, mărarul conține o serie întreagă de micro- și macroelemente care au un efect pozitiv asupra funcționării tuturor sistemelor și organelor umane.

• Fier. Cea mai importantă funcție a sa este participarea la sinteza hemoglobinei și transportul oxigenului în țesuturi.
• Fosfor. Participă la construcția oaselor și dinților, este responsabil pentru starea pielii, unghiilor și părului.

Datorită acestui complex bogat de vitamine și alte substanțe benefice, mărarul posedă o serie de proprietăți curative. El poate reduce tensiunea arterială, poate calma spasmele, diminuând durerea. Capacitățile sale carminative și diuretice sunt cunoscute de mult timp. Vechile cărți de plante medicinale îl prescriau pentru cistită și alte boli ale rinichilor și căilor urinare, precum și pentru a elimina balonarea și a calma flatulența. Ba mai mult, poate fi administrat chiar și sugarilor pentru a calma colicile.

În plus, această plantă poate vindeca rănile, în special iritațiile alergice, și poate calma sistemul nervos, favorizând un somn profund și liniștit și restabilind stabilitatea emoțională.

Din această plantă se pot prepara decocturi pentru curățarea vaselor de sânge, reducerea tensiunii arteriale, stabilizarea ritmului cardiac. Datorită capacităților vasodilatatoare ale mărarului, acesta este recomandat reprezentanților sexului puternic pentru menținerea „puterii masculine”.

Femeile tinere folosesc semințele uscate de mărar pentru a ameliora durerea menstruală, iar doamnele mai în vârstă își îmbunătățesc starea de bine în timpul menopauzei.

Unde se folosește mărarul uscat

Mărarul uscat nu este doar un adaos aromat la supă sau gulaș, ci este folosit și de către vindecătorii populari în diverse rețete terapeutice.

Desigur, mărarul este cel mai des folosit ca adaos aromat la diverse feluri de mâncare – orice carne, pește, pasăre, legume înăbușite și prăjite, supe, salate. Mărarul și-a găsit aplicația în condimente precum hmeleli-suneli și adjika.

La sărarea sau marinarea castraveților și roșiilor pentru iarnă, se poate adăuga în borcan una-două linguri de verdeață uscată. Varza murată este gustoasă și aromată atunci când i s-au adăugat semințe uscate de mărar.

Este important să nu exagerați, pentru ca acest condiment să nu umbrească prin aroma sa toate celelalte produse. Verdețurile de mărar nu numai că vor împodobi felul de mâncare, dar vor îmbunătăți pofta de mâncare și vor regla funcționarea sistemului digestiv.

De reținut! Pentru decorarea felului de mâncare, mărarul uscat nu este potrivit; pentru aceasta, este mai bine să luați mărar proaspăt.

În scopuri terapeutice, mărarul uscat este utilizat nu numai ca ingredient în diverse amestecuri de plante, ci și ca variantă individuală – și în orice cantitate. Iar gospodinele de la țară, cele mai avansate și îngrijite, folosesc mărarul pentru prepararea măștilor nutritive: vara aplică pe față verdeața proaspătă, iarna aburesc materia primă uscată cu puțină apă clocotită, iar când aceasta se înmoaie, o amestecă cu smântână groasă.

Utilizarea cosmetică a mărarului uscat se datorează capacității acidului ascorbic din compoziția sa de a calma iritațiile și edemele, de a vindeca microfisurile, precum și datorită prezenței acidului folic de a elimina coșurile și acneea. Iar componente precum magneziul și calciul din mărarul uscat îmbunătățesc circulația sanguină subcutanată și intracutanată, ceea ce contribuie la reducerea manifestării cuperozei și îmbunătățește tenul feței.

Datorită conținutului de uleiuri esențiale, mărarul uscat, în special semințele sale, este utilizat în industria parfumurilor, în producția de cofetărie, precum și în vinificație.

În plus, datorită faptului că mărarul are capacitatea de a normaliza metabolismul, este recomandat ca sursă dietetică de vitamine și macro- și microelemente în programele de slăbire. În plus, acest condiment ajută la combaterea edemelor, ceea ce este important pentru persoanele care pierd în greutate. Dieteticienii recomandă în astfel de cazuri prepararea de decocturi și infuzii, și este mai bine să combinați mărarul cu pătrunjel uscat, care îi potențează efectul.

Ce este mai bine: să congelați sau să uscați mărarul

Există două metode de a păstra recolta de vară de mărar pentru toată iarna în stare naturală, fără a folosi sare sau conservanți. Acestea sunt congelarea și uscarea. Fiecare dintre ele are atât avantaje, cât și dezavantaje.

Astfel, avantajele incontestabile ale uscării sunt că produsul uscat se păstrează excelent în recipiente închise, păstrând perfect aroma condimentată. În același timp, datorită evaporării lichidului, produsul devine mult mai concentrat: doar o linguriță de mărar uscat echivalează cu o lingură din punct de vedere al valorii nutriționale și al conținutului de substanțe benefice.

Mărarul uscat poate fi amestecat cu alte ierburi cultivate în grădină, cum ar fi pătrunjel, busuioc, și se pot crea compoziții aromate, pregătindu-le pentru iarnă. În plus, dacă le combinați cu sare, adăugând și usturoi uscat măcinat, ardei iute, ceapă, veți obține un produs care se vinde în supermarketuri sub denumirea de „Sare gustoasă”. Dar spre deosebire de cea cumpărată, acasă se poate crea un buchet aromatic atât de plăcut, încât va fi pe placul tuturor membrilor familiei.

Dezavantajul uscării mărarului poate fi considerat, probabil, faptul că trebuie să alocați puțin timp și atenție în timpul procesului. În plus, în cazul uscării în aer liber, este necesar un spațiu pentru a întinde verdeața, iar utilizarea cuptorului nu este foarte plăcută în căldura verii.

Congelarea are și ea avantaje. Este cel mai rapid mod de preparare, iar verdețurile nu trebuie tăiate, ci se pot pune în congelator direct în buchet, tăindu-le imediat înainte de a le adăuga în oală. În congelator, mărarul se poate păstra foarte mult timp, mult mai mult de un an.

Dar, din păcate, nu toată lumea are un congelator mare în care să încapă, pe lângă pește și carne, și legume, și ciuperci, ba încă și verdețurile congelate de mărar. Și acesta este un dezavantaj semnificativ al congelării.

În plus, vitaminele, macro- și microelementele și uleiurile esențiale se păstrează într-o cantitate mult mai mare în mărarul uscat decât în cel congelat. Adică, din punctul de vedere al beneficiilor produsului, uscarea este preferabilă.

Uscând mărarul corect, puteți asigura familiei dumneavoastră un condiment gustos, sănătos și picant pentru toată iarna – până la următoarea recoltă.